![]() |
| tribuna plină la 38 grade C! |
Ziua III de turneu. E duminică. Și e caniculă.
Aerul din Sahara a ajuns și peste România. 38,5 grade C (100 F) în Timișoara. Dar dacă e
duminică atunci toate drumurile duc la Biserică. Ori la caritate. Prin urmare
dimineața s-au alcătuit mai multe grupuri mici. Cristi și David s-au dus cu un
grup să ajute săracii. După „a iubi”, „a ajuta” e cel mai frumos verb din lume!
Cosmin cu alt grup au mers la biserică
înapoi la Reșița. Pastorul Luigi s mers la Betleem Arad. Iar Nick, Gabi Buzguța
și pastorul Dorian Forgaciu au fost la Speranța Timișoara. „Dragostea de frați”
se materializează prin vizite. O vizită a unui pastor e refresh pentru biserică!
Dar și pentru el!
După amiază autocarele au pornit spre Lugoj. Le aștepta
pastorul Cadmiel Paveloni la Biserica Filadelia. Cu mâncare. Nu-i ușor pentru
femeile unei biserici să pregătească 150 de porții de hrană. Dar nici un munte
de netrecut. Tu de când nu ai mai trăit emoția întâmpinării unui grup uriaș de
musafiri? Ospitalitatea se vede când așezi străinul la masă. Românii suntem
proverbiali aici! Așa să rămânem!
Lugojul este un oraș cochet, mic, cu clădiri arhitecturale deosebite. Pe străzile sale (cam prost amenajate) poți vedea un patrimoniu edilitar ridicat în stil baroc, neolasic, neogotic, maur, ecletic, art nouveau sau comtemporan (Ăsta ultimul e drept, simplu, fără brizbriuri, neartistic. Urât! Nu ai ce să admire!). Urbea are o istorie veche. Zbuciumată. Unii zic că ar data din Neolitic. Dar atestarea documentară e decât din anii 1200 spre final. (Alții spun că e atestat documentar în anul 1334, conform unor dijme papale). Dar ce contează că ar avea 10.000 sau 1.000 de ani dacă ar fi numai ruine? Nu vârsta, ci viața contează! Vorba proverbului: „Mai mult face un câine viu decât un leu mort!”(Eclesiastul 9:4).














