Că tot eram cu ochii zgâiţi la câine mi-am adus aminte de un alt „câine”, cinicul Diogene care avea nişte idei sub părul netuns şi nespălat ce-au devenit filozofie de viaţă la români. Platon zicea despre el că-i un Socrate smintit. Printre altele Diogene zicea că un adevărat om trebuie să trăiască din mila altora, să nu se spele, inventând un soi de pustnicie interesantă. Şi-a luat un butoi, l-a pus în piaţa publică şi a locuit în el, iar întrebarea care se naşte în zăpuşeală e că dacă voia să stea departe de oameni, de ce şi-a pus butoiul în mijlocul cetăţii?
De la Diogene biserica a împrumutat doar butoiul, i-a făcut
turn, a atârnat de el un clopot, l-a pus în centrul oraşului şi s-a vârât în el
după ce i-a montat şi o instalaţie de aer condiţionat.
Afară în piaţă se ceartă precupeţele, tinerii joacă barbut,
meseriaşii beau bere, cei mai în vârstă mor de bătrâneţe, alţii de stres şi
unii pe motociclete.
Se iau droguri uşoare, se ascultă manele, se înjură, se
fură. Din când în când ieşim din butoi şi facem festivaluri, cu camere de luat
vederi şi pop-corn, telefoane mobile şi transpiraţie, după care intrăm repede
înapoi la umbră. Probabil că de frică. Deşi ştim că o lumânare nu pierde nimic
din strălucire dacă aprinde o altă lumânare.
Lot nu e vinovat că nevastă-sa a ales Sodoma. Sunt destui
papă-lapte cu pantaloni. Lot e vinovat că în Sodoma s-a ascuns la umbră.
Şi pentru că ştim că iarna nu-i ca vara, folosiţi vara
pentru a ieşi între oameni şi vorba domnului Iliescu: fiţi „aproape de ei”.
Dacă nu, ni se potriveşte „Wake me up when september ends”
de la Green Day pe care-i putem invita să ne cânte la toamnă la altă ieşire din
butoi.
…Când am pornit maşina, câinele s-a speriat şi a fugit sub
roţile din faţă. Târziu însă…
Vladimir_Pustan
www.ciresarii.ro
Vladimir_Pustan
www.ciresarii.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu