Fundaţia CIREŞARII

sâmbătă, 10 februarie 2018

Când îl vezi pe Dumnezeu mare? - de Nicolae.Geantă

Eu știam ca Dumnezeu e mai mare cu cât tu te vezi mai mic. Așa am învățăt de la Ioan Botezătorul: “Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez” (Ioan 3:30). Că uneori Dumnezeu nu se vede de grandomania noastră... Dar am aflat de la CS Levis, dintr-o poveste din Cronicile din Narnia, unde scrie că una dintre fetițe se întâlnește cu leul Aslan (simbolul lui Isus Hristos), după o îndelungată absență. “Ce mare ești Aslan!”, strigă fata uimită. “Aceasta este pentru că ai crescut tu, micuțo,”. “Nu pentru că ai crescut tu?”. “Eu nu am crescut, dar în fiecare an când tu crești, mă vei găsi mai mare!” La fel este și cu noi și Dumnezeu. El nu crește. Rămâne mereu la fel de mare, de măreț. Dar cu cât creștem noi, cu atât îl vedem mai mare pe Domnul. Dumnezeu e mai mare cu cât tu crești mai mare! Cine rămâne mic are un Dumnezeu mic!

Într-o zi, pe aeroportul din Heathrow, London, comandantul aeronavei ne anunță că nu mai decolăm noi românii, ci un avion rusesc. De la Aeroflot. Când l-am văzut pe geam am amuțit! Era gigant! Goliat! Și noi ca un pui de găină... Iar cu cât se apropia, cu atât era mai uriaș! A trecut cu aripile peste noi! M-am gândit că tot așa e și cu Dumnezeu. Cu cât se apropie de noi, cu atãt Îl vedem mai mare! Îl vedem mic însă când suntem la distanță! Căci de departe și Himalaya pare un deluleț lesne de urcat! Dar când ajungi la poalele ei... Dumnezeu e mai mare cu cât te apropii de El! Cine se depărtează de Dumnezeu nu mai crește nici el, nici Domnul.


Nicolae.Geantă

Un comentariu:

  1. " Omul tare va fi ca un câlt si lucrarea lui ca o scânteie; amândoi vor arde împreuna si nimeni nu-i va stinge." - Isaia 1: 31 -

    RăspundețiȘtergere