Când auzi-veti
c-am murit
Nu va-ntristati
prea tare
Cine-a cintat
si-a suferit
Pentru Hristos
cel rastignit
Acela-n veci nu
moare.
Chiar de s-a
stins ce-i trecator
S-a stins doar
chipul firii
Dar ce-am avut nemuritor
Ramâne-n veci
stalucitor
Prin soarele
iubirii.
Nu-mi scrie-ti
deci pe piatra mea
A mortii nici o
data
Nu moare
dragostea ci ea
Nemuritoare-mi
va tinea
Fiinta neuitata.
Cind auzi-veti
c-am murit
Nu crede-ti asta
stire
Mintuitorul meu
iubit
Si moartea mea a
nimicit
Eu merg spre
nemurire.
Voi tine-ti
sfintul legamint
Si lupta voastra
buna
Caci la
sfirsitul nostru sfint
Noi nu ne
ducem spre mormânt
Ci trecem
spre cununa.
Cind
auzi-veti c-am murit
Hristos sa
va-ntareasca
Voi toti
acei ce m-ati iubit
Nu plingeti
deznadajduit
Ci plinsul
vostru linistit
plecarea-mi
insoteasca.
Nu
va-ntristati prea mult si greu
Caci plec cu
bucurie
La scump
Mintuitorul meu
Caci iata
mi-am sfirsit si eu
Lucrarea
care Dumnezeu
Mi-a
rinduit-o mie.
S-a ispravit
si lupta mea
Prelung si
greu uitata
Dar orisicit
a fost de grea
Am vrut sa
trec frumos prin ea
Si-acum
astept cununa cea
Din slava
nevisata.
Cind
auzi-veti ca m-am dus
Ma plingeti
cu iubire
De nu-mi
uitati cuvintul spus
De-l ve-ti
urma cu duh supus
Curind ne va-ntilni
Isus
La marea
rasplatire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu