Spune-ți inimii să tacă în durere și-n mânie,
că-n mânie și durere, omul spune ce nu știe
și lucrează ce nu-i bine și ia hotărâri nebune.
A putea tăcea-n mânie este-o mare-înțelepciune.
Spune-ți inimii să rabde la necaz și la-încercare.
Nu regretă niciodată cel ce a avut răbdare
dar regretă-întotdeauna cel ce n-a lăsat să treacă
și-a spus vorba ne-nțeleaptă care trebuia s-o tacă.
Spune-ți inimii s-aștepte când știi bine că-ai dreptate.
Vine-o zi când ea se-înalță mai puternic decât toate.
N-a rămas nici de rușine, nici de pagubă vreodată
cel ce-a așteptat dreptatea ce-i fusese încălcată.
Spune-ți inimii să creadă chiar și-n vremile mai grele.
Dumnezeu e totdeauna mai puternic decât ele.
Vremurile nu țin veșnic, pe tirani îi ia furtuna.
Dumnezeu, pe cel ce crede însă-l scapă-întotdeauna.
Spune-ți inimii să lupte pentru cauza cea frumoasă.
Adevărul, de rușine, Dumnezeu, în veci nu-l lasă.
Nici iubirea înjosită, nici dreptatea încălcată.
Cel ce luptă pentru ele, fie sigur de-orice dată.
* nu știu autorul
Autorul poeziei este Traian Dorz.
RăspundețiȘtergereMultumesc!
Ștergere