Ieri, Sefora a dat bacu' la engleză. I-a picat un text argumentativ: "Optimiștii afirmă că trăim în cea mai bună lume posibilă, iar pesimiștii se tem ca e adevărat!". În 4 minute a uimit comisia de profesori. Și în următoarele două pe mine...
Pe drum i-am spus fetei că într-o zi la poarta unui bătrân a oprit un domn. După ce a dat binețe a întrebat: "Bădie, aș dori să cumpăr o casă în satul acesta. Dar aș dori să te întreb: ce fel de oameni sunt sătenii dvs?". " Dar la dvs în sat ce fel de oameni sunt?", întrebă bătrânul în loc de răspuns. "Oameni răi. Niște nenorociți!". "Tot oameni răi sunt și în satul acesta!". Nici nu a plecat bine călătorul că a poposit un al doilea. "Bună ziua bunicule. Îmi caut o casă în satul dvs. Ăș dori să vă întreb: ce fel de oameni locuiesc aici?". "Dar la dvs în sat ce oameni sunt?"."Oameni foarte vrednici. Buni. Și de treabă!". "Tot așa sunt și aici!". După ce a plecat al doilea Vizitator, un nepot i-a zis bătrânului. "De ce ai mințit? Unuia i-a spus că sunt oameni buni și altuia că sunt răi...". "Nu am mințit, răspunse bătrãnul. Oamenii pot fi buni sau răi în funcție de atitudinea ta!".
Optimiștii văd întotdeauna în ceilalți o ușă deschisă. Pesimiști văd obstacole. Optimiștii au afinitate pentru semeni, pesimiștii au compasiune distrusă (Cine nu iubește nu are compasiune). Cine se apropie de oameni cu compasiune nu simte teama!
"Toate ființele poartă în ele sămânța perfecțiunii", zicea Dalai Lama. Din nefericire nu știm s-o irigăm!
(Va urma)
Foarte frumos!
RăspundețiȘtergereSuperb!