De ce fel de oameni are nevoie biserica? - Vladimir Pustan

1. Oameni care sa adere la adevar. Primii crestini staruiau in invatatura apostolilor. Nu in invatatura unui cult, nu invatatura unui crez, a unei traditii a unei biserici. Ci, spune BIblia ca staruiau in Sfanta Scriptura. Si daca Pavel venea sa le predice, ei verificau in Scripturi. Pe toti care veneau la ei in biserica ii filtrau cu Biblia. Ei nu aveau nevoie de o alta carte. Aveau un fel de  Sola Scriptura frumoasa si ciudata. Spuneau: “Cartea aceasta (Biblia) este constitutia noastra. Tot ce depaseste cartea aceasta nu-i de la Dumnezeu. Restul, judecam cu totii. Avem dreptul sa facem lucrul acesta. Spune in 2 Timotei 3:16 Toata Scriptura e insuflata de Dumnezeu si de folos sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune, neprihanire tuturor oamenilor. Asta e cartea la care oamenii bisericii trebuie sa se adere ferm. Trebuie sa le placa Biblia, sa o aveti fiecare acasa si sa o cititi, sa o traiti, sa o aplicati pentru ca Biblia nu e pentru informare, ci pentru transformare. Caci – 2 Timotei 4:3 spune ca “va veni o vreme cand oamenii nu vor mai suferi invatatura sanatoasa, ci isi vor da invataturi dupa poftele lor.”  Adica, vor cauta o cale mai usoara. Cuvantul lui Dumnezeu nu se schimba. Cine nu ramane in Cuvantul acesta nu e din Hristos.
2. Oameni hotarati de a fi impreuna. Oamenii la inceput nu au avut biserici. Se adunau in case. Se adunau impreuna. Pe multi azi ii leaga doar cladirea. Zic: “Aici am pus si eu bani. Nu plec de aici”. Nu avem dragoste unii de altii, de multe ori pentru ca ne leaga doar o cladire. Nu ne leaga societatea sfintilor. Aia care trebuie sa fie bucuria lui Isus Hristos. Spune Cuvantul lui Dumnezeu ca ei s-au iubit. Ei traiau impreuna nu numai in biserica, ci si in afara bisericii. Adica, atunci cand ieseau afara din biserica, se intrebau: “Cu ce te-as mai putea ajuta?” Daca avea unul necaz, toti fugeau acolo. Cand murea unul, toti fugeau la inmormantare. M-a intrebat cineva: “Nu a fost acela un fel de comunis? NU! Pentru ca comunismul spune: Tot ce e al tau e al meu. Dar crestinismul spune: Tot ce e al meu e al tau. Biserica primara avea o unitate in gand, in scop, in lauda. Avea unitatea harului de a putea sa fie impreuna. Erau oameni care stiau ca sunt diferiti si puteau sa traiasca impreuna. Cine poate sa faca sa locuiasca  atatia oameni diferiti economic, social, spiritual, impreuna? Numai Hristos Domnul. Asta e marea bucurie, ca putem sa stam aici ca dragostea lui Hristos ne constrange impreuna. Aceasta e frumusetea bisericii, pentru ca noi impartasim un stil de viata comun si un obiectiv comun- sa Il glorificam pe Isus Hristos! De aceea venim in fiecare Duminica si nu e obositor cele 5 ore. Hristos a stat mai mult pentru tine pe cruce si o gramada au stat pe rug orele astea. (22:00)
3. Oameni care sa-si aminteasca mereu de cruce. Biserica primara nu numai ca staruiau in invatatura si legatura frateasca, ci staruiau in frangerea painii. Ca sa poti manc painea odata pe luna, trebuie ca in cursul lunii sa mancati painea cealalta impreuna. Pentru ca daca nu puteti sa mancati painea fizica impreuna, nu o sa puteti manca nici painea spirituala impreuna. Isus Hristos i-a invitat sa stea la masa unul cu altul. Isus Hristos a zis, “Iata ca stau la usa cu el si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el si VOI CINA  cu el. Hristos se auto invita la mesele noastre. Nu poti sa traiesti pe lumea asta fara sa-ti amintesti in fiecare zi ce ai fost si de unde te-a scos Dumnezeu. Spune ap. Pavel, “Caci n-am de gand sa stiu altceva intre voi, decat pe Isus Hristos si pe El rastignit. Aduceti-va aminte ce-ati fost si de unde v-a scos, si memoria asta va va duce inainte.
4. Oameni cu pasiune pentru rugaciune. “Staruiau in frangerea painii, in rugaciune, in legatura frateasca”. “Despartiti de Mine,” Le-a spus Isus Hristos, “nu puteti sa faceti nimic”. Singurul lucru care misca mana lui Dumnezeu este rugaciunea. Locomotiva Duhului Sfant nu poate sa mearga fara sinele rugaciunii niciodata. N-are cum, indiferent cat de puternic este Duhul Sfant, daca voi nu puneti sine ale rugaciunii. Fiecare esec al unei Biserici va fi esecul rugaciunii lor. Biserica trebuie sa avanseze intotdeauna pe genunchi. Trebuie sa credeti in puterea rugaciunii.