Fundaţia CIREŞARII

duminică, 2 septembrie 2012

Belsatar, petrecere cu temeliile surpate

Text : Daniel 5:1-31

Inventio
Belşatar, ultimul împărat babilonian, a fost coregent cu tatăl sau Nabonid. Adică vicerege.
După 6 ani de domnie, Nabonid, din pasiune pentru misticism, influenţat de un vis, a plecat din Babilon timp de 10 ani, stabilindu-şi reşedinţa la Temna, în Haran, unde supraveghea construcţia tempului Lunii Sin, Enulhul.
Dacă Nebucadnetar dărâmase templele păgâne, Nabonid le reface.
Belşatar, se autointitulează fiul împăratului, deşi el nu era fiul lui Nebucadneţar. Poate o face din mândrie. Sau poate chiar era fiul acestuia, din regina mamă - Nitocris- care apare în text.
Babilon, cetatea cea mai mare, frumoasă şi puternică a vremii. Herodot spuen: 2 mil. loc, 513 kmp, două rânduri de ziduri interioare (din cărămidă cu smoală), un zid exterior. Înălțime 90 m, lăţime 17 m, grosime 26 m, 250 turnuri, 100 de porţi de alamă, rezerve alimentare pentru 20 ani. Oraş ce părea inexpugnabil, irezistibil!
La 80 km nord de oraş, la Sippar, Nabonid pierduse lupta cu medo-perşii, şi s-a refugiat în Borsipa.

Dispozitio
1. păcatul îţi surpă temeliile.
- Deşi ştia că inamicul cucerise cetatea Sippar si Nabonid fugise, Belşatar începe un banchet, cu 1000 de dregători şi femeile sale. Pentru el, plăcerea vorbeşte mai tare ca ameninţarea.
Belşaţar nu se pregăteşte de apărare, ci de chef! Nebunie curată! Petrecerea sa e de genul "staţi liniştiţi"!
- Deviza multora e: "Aici e Raiul, aici e Iadul", totul va fi Ok. Nu se-întâmplă nimic.
- Iubiţilor, poate că până acum nu aţi realizat ce e păcatul în viaţă, poate că până acum nu aţi văzut adevărata faţă a păcatului, dar învăţaţi măcar de la Belşaţar!
- Tu îţi nenoroceşti familia, tu îţi nenoroceşti tinereţea, tu îţi nenoroceşti sănătatea, viitorul, căsnicia. Păcatele tale îţi surpă temelia. Nu mai daţi vina pe preşedinte, pe primărie, pe mama şi tata, pe păstor. Nu socrii sunt de vină, nu partenerul de viaţă, nu lumea e de vină, nu România, nu biserica la acre mergi, ci tu!
- Realizează ce zice Seneca: " tu îţi eşti cel mai mare duşman".
Câte temelii nu roade păcatul în timp ce noi benchetuim...
Medo-perşii, conduşi de  Gobryas, un refugiat din Babilon (Nabonid, spune Cilindul lui Cir, se purtase foarte urât cu babilonieinii; era dictator), au deviat apele Eufratului şi au intrat în cetatea ale cărei temelii nu se puteau clătina!

2. păcatul se poartă batjocoritor
- interesant e că Daniel c.5 e în antiteză cu Daniel c. 4. Ultimul verset din c.4 vorbeşte despre Nebucadneţar care spune "eu..., laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul Cerurilor..., El poate să smerească pe oricine umblă cu mândrie",
- 12 octombrie 536 îH, Babilon, petrecere în sală (52 m lungime, 17 m lăţime, 18 m înălţine. Cât Casa Albă din USA). Glume, beţivi, scene amoroase, dansuri, strigăte. Urale pentru zeul Bel-Mardok.
- Wiliam Shea: "De ce banchet la două zile după ce Nabodid capitulase? Ca Belşaţar să se proclame rege 100 %"!
- banchetele babilonien se terminau cu Kosmos - o beţiegenerală, în care cine nu se îmbăta era ruşine!!!
- Belşaţar a băut înaintea invitaţilor. S-a autobatjocorit. Nici un rege antic nu bea înaintea oaspeţilor, ci în camera sa.
- în "cheful vinului", aduce la petrecere vasele de cinste din Casa Domnului! Sfidare la adresa lui Iehova! Şi nu numai că  le aduce şi le foloseşte, dar toarnă în ele vinul zeilor păgâni!
- în viaţă până nu batjocoreşti, până nu înjuri, parcă nu te saturi; până nu îţi sare muştarul, până nu faci pe alţii ca pe-o albie de porci, nu te simţi bine. Până nu ţipi la soţie, la copiii, la pastor, la vecini, la fraţi, nu ai terminat ce ai de spus cu "gând tare".
- cuma adică să batjocoreşti o mireasă la nuntă (vezi Elena Băsescu)? Dar cum să batjocoreşti un crucificat? (Hristos).
- sunt chiar persoane care batjocoresc cele sfinte: înjură apoi cântă în biserică, mint, apoi mărturisesc pe Hristos, fură, apoi întind mâna la Masa Domnului.
- Satan te duce la pahar, la dispreţ. Îţi şopteşte "Aşa-i lumea, aşa e viaţa asta, rea". Dar tu o faci rea! "Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta", spune Ieremia (2:19).
- Atenţie: nici unui batjocoritor nu i s-a ridicat statuie!

3. păcatul nu ţine cont de avertismente
- au venit consilierii şi i-au spus lui Belşaţar că armatele medo-persane sunt la poarta cetăţii Babilon. Nu i-a ascultat.
- au venit nevestele sale şi i-au spus să nu se îmbete în faţa oaspeţilor. Nu le-a ascultat.
- în timpul batjocurii a venit Iehova şi i-a scris un mesaj pe perete. Şi el, continuă cheful!
- Belşaţar nu era necunoscător de Dumnezeu. El ştia istoria bunicului său, Nebucadneţar
- de ce Dumnezeu opreşte Babilonul, după ce 7 decenii e prezent numai aici? Nu putea lăsa frâul omenirii în mâinile unor nebuni!
- cine se îngrozeşte cel mai tare în timpul banchetului? Dar după ce află ce scrie? Belşaţar.
- deşi nu ştia iniţial ce scrie pe perete, Belşaţar s-a îngrozit. Ştia că ceva e rău pentru el. Dumnezeu nu-i era prieten!
- Daniel nu-l salută cu "veşnic să trăieşti împărate". Îl mustră aspru. Îi predică despre Nebucadneţar, pentru a-i arăta că deasupra împăraţilor este Dumnezeu!
- Belşaţar nu mai avea nici o scuză - păcătuise deliberat: "pe Dumnezeu nu L-ai slăvit!"
- câte avertismente mai trebuie să ne trimeată Dumnezeu?

4. păcatul va încerca să cumpere mântuirea
- Daniel - 80 de ani. Belşaţar - 36 de ani. Belşaţar nu-l ştia pe Daniel. De cca 25 de ani, evreul fusese probabil îndepărtat de la curte. Acum , în păcat, Belşaţar vrea să-l cumpere pe Daniel cu onoruri.
- oferta împăratului era tentantă, dar Daniel are curaj să-l înfrunte!
- "Ţine-ţi darurile şi dă altuia răsplătirile tale" (vs.17). "Tu nu înţelegi că eu nu primesc cadouri de la un mort? Ci de la Cel ce este viu!"
- nu cu o lumânare, cu o icoană de la pangarul bisericii, nu cu fapte bune se câştigă mântuirea. Apoi să continui viaţa de păcat. Nu cu un cântec în cor, cu o predică, cu prezenţa la fiecare program al bisericii se obţine trecere înaintea lui Hristos. Ci, cu o viaţă sfântă!
- mântuirea nu se câştigă cu pile, cu favoruri.

5. păcatul îţi distruge toate urmele
- 66 de ani Babilonul batjocorise pe Iehova. Răbdarea lui Dumnezeu se încheie. Răbdarea lui Dumnezeu e bogată, e îndelungă dar nu nesfârşită! (vezi potopul lui Noe, Sodoma),
- "mene, mene, techel, upharsin" - "cântărit, cântărit, găsit uşor şi împărţit"
- numărat de două ori. de ce? Ca nu cumva să poţi acuza pe Dumnezeu că a greşit. El a verificat număratul! Nu s-a strecurat nici o greşeală.
- o traducere mai corectă scrie: găsit lipsă (când eşti lipsă la inventar mai trebuie să aduci bani de acasă; dacă eşti lipsă la Dumnezeu ce poţi aduce?);
- Robinson spune că în Babilon se credea că sufletul se odihneşte în mormânt până când, treptat, creşte în mărime şi virtute, şi atunci e strămutat în Cer. Găsit în minus, însemna "nu era de nici o valoare!"
- Dumnezeu scrie zilnic tot ce facem. Dacă ar apare pe zid scris despre tine, ţi-ar fi frică?
- a fost ucis Belşaţar. Dar şi familia sa, soţiile, copiii lui. A fost distrus Acan, dar şi familia. Nu numai familia regală a pierit dar şi Babilonul! Nu s-a mai ridicat niciodată această naţiune!
- păcatul te distruge nu numai păe dumneata, dar şi familia, şi Biserica.
- păcatul ne surpă temelia vieţii. Ne batjocoreşte, ne minte. Nu se teme de nimeni, de nimic. Treptat, treptat, ne distruge total!

Concluzio
Ştiţi ce înseamnă Belşaţar? "(zeul) Bel să te protejeze!". Şi a fost protejat împăratul?
În Daniel c.1, Biblia ne spune că şi Daniel a fost numit de haldei tot Belşaţar, ceea ce însemna protejează-i viaţa! Dintre cei doi Belşaţari, numai cel protejat de Iahve va supravieţui invaziei medo-persane!
În timp ce Belşatar este distrus, Daniel Sfântul, e pus în cinste. În Daniel 6 se arată că era unul dintre cei trei oameni mari ai împăratului Darius.
- păcătoşii vor pieri, dar neprihăniţii vor fi ridicaţi în cinste!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu