Puneţi-mi lanţuri şi cătuşe,
să sune scrâşnetul hain
şi mii de lacăte la uşe-
eu cum am fost, aşa rămân.
Surpaţi asupra-mi munţi şi ape,
puteţi chiar să mă spânzuraţi.
Cu grele, negre târnăcoape,
credinţa nu mi-o sfărâmaţi.
Târâţi-mă, de vreţi, sub şanţuri
şi îngropaţi-mi trupul stins.
Eu sunt ca Făt-Frumos din lanţuri,
puteri adânci de neînvins.
Puteţi să năpustiţi tot iadul
ca să mă frângă până-n miez.
Eu stau în viscole ca bradul
şi ţara, tare ca un crez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu