Nicolae Geantă - Treptele lui Elisei

 

sursa: Nicolae.Geantă via Romanian Church of Bridgwater

Mi-a spus tata

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

Ai grijă, că focul frige!”

— „Pân’ nu-l țin, tată, în mână,

Nimeni nu mă va convinge.”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

Adevărul mai și doare.”

— „Ce e, tată, adevărul?

Cât să doară el de tare?”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

„Vezi că nu-i ceea ce pare.”

— „Ce-au în spate, tată, aceste

Aparențe-nșelătoare?”

 

Mi-a spus tata: „Taie-o dată,

Măsoară de șapte ori.”

— „Tată, eu tai buruieni,

Ca să pot să dau de flori.”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

Oamenii au multe fețe!”

— “S-aibă câte-or vrea să aibă!

Am să-i las să mă învețe.”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

Azi suntem, mâine nu știm.”

— “Apoi ce ne mai rămâne?

Ori trăim, ori nu trăim!”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

De la viață știi ce vrei.”

— „Tată, eu îmi scriu povestea,

Căutând în tot temei.”

 

Mi-a spus tata: „Dragul tatei:

Să alegi cu sufletul.”

— „Cum las sufletul s-aleagă,

Când îmi strigă mintea: „Nu!”?”

 

Și tot tata m-a-nvățat

Că în viață, orice-ar fi,

Are mult de câștigat

Cel ce știe… a iubi!

 

Și tot tata m-a-nvățat

Că-n viață, oricum ai da,

Are mult de câștigat

Cel ce știe-a ierta!

sursa: Tania Turtureanu? (nu știu autorul)

Sfaturi pe care nu le doream…

În copilărie eram convinsă că ei pur și simplu vor să-mi strice viața. Nu-mi permiteau una, nu mă lăsau în alta, mă obligau să fac cutare lucru. Acum am crescut și am înțeles: în spatele fiecărei interdicții era dragoste. Doar că atunci nu vedeam asta.

Iată 10 lucruri pentru care acum sunt recunoscătoare.
1) «Nu sta cu băieții până târziu» Mă enervam: «Nu aveți încredere în mine!». Ei doar știau că la 14 ani plimbările de seară rareori se termină cu ceva bun.

2) «Nu te împrieteni cu fata aceea» Părea că se bagă unde nu le fierbe oala. Și apoi acea fată a trădat pe toți cei care aveau încredere în ea. Intuiția maternă funcționează mai bine decât logica.

3) «Nu purta fuste scurte la școală» Țipam: «Mă faceți de râs!». Ei doar încercau să mă protejeze de atenția celor cărora nu le pasă de mine, ci doar de picioarele mele.

4) «Nu pleca de acasă fără să spui unde te duci» Mă scotea din minți. Acum înțeleg: dacă mi s-ar fi întâmplat ceva, măcar ar fi știut unde să mă caute.

5) «Nu lua lucrurile altora» Chiar și fleacuri, chiar și dacă «nimeni n-o să afle». Credeam că e moft. Acum știu: din furturi mici cresc probleme mari.

Nicolae Geantă la Roșia, Bihor

 

Dacă mai ai părinți - de Nicolae.Geantă

Dacă mai ai părinți iubește-i! Într-o zi o să-ți dea pe-afară dorul de ei! Știai că dragostea de părinți nu poate fii împărțită cu nimeni?

Dacă mai ai o mamă și un tată ascultă-i! Într-o zi vei dori să mai auzi măcar o… cicăleală! Știai că sfaturile părinților sunt legi respectate de Domnul!?

Dacă mai ai părinți sărută-i! Știai că un sărut de la fiul sau fiica lor e valută? Îi fac mult, mult mai bogăți!

Dacă mai ai părinți îmbrățișează-i! Știai că o îmbrățișare a unui copil dă delete munților de îngrijorări ale părinților?

Dacă mai ai părinți bătrâni deschide-le ușa! N-o lăsa să facă păianjeni! Știai că ei te-au ținut în brațe câțiva ani, dar te țin în inimă o viață?

Dacă nu-i mai ai pe pământ reamintește-ți de ei! Știai că părinții ce-au plecat în veșnicie și sunt uitați mor a doua oară?

Cinstește pe mama și tatăl tău! Știai ca doar așa poți trăi multe zile?

Nicolae Geantă

Goblene pentru pereții inimii | Cuvânt înainte | Ionuț Adrian Sandu

 CUVÂNT ÎNAINTE

„Neliniștit este sufletul nostru până ce-și găsește odihna în Tine.” — Sfântul Augustin

Puține propoziții din istorie au descris mai limpede drama omului modern. Indiferent că ne place sau nu, trăim în epoca vitezei, a notificărilor, a opiniilor aruncate în rafale. Și totuși, în miezul acestei agitații, sufletul rămâne neliniștit. E într-o permanentă căutare. Întreabă. Se frământă.

Blaise Pascal scria că „în inima omului există un gol în formă de Dumnezeu”. De aceea, oricât am umple viața cu informația din jurul nostru, cu performanță sau putere, rămâne ceva care nu se satură. Iar cartea de față se adresează tocmai acestui loc tăcut din fiecare dintre noi.

„Goblenuri pentru pereții inimii” nu este o carte de teorie, ci una de oprire. Nu este un tratat, ci o invitație. Nu este o dezbatere, deși ar putea constitui un punct de plecare, ci o oglindă.

Autorul țese cuvintele precum firele unui goblen: atent, repetat, cu răbdare. Într-o lume care iubește mesajele scurte și zgomotoase, pline de culoare, el îndrăznește să scrie despre liniște. Într-o cultură care cultivă reacția rapidă, viteza, el alege reflecția. Iar în vremuri în care adevărul este strigat agresiv tocmai de necunoscătorii adevărului, el propune un adevăr spus cu dragoste.

Dostoievski avertiza: „Omul este un mister care trebuie dezlegat.” Iar aceste pagini tocmai asta încearcă: să dezlege misterul inimii prin lentila Scripturii și a experienței personale, pe care Nicu Geantă ne-o înfățișează. Smochinul care nu rodește, adevărul rostit fără iubire, eșecul care devine profesor, bambusul care crește peste noapte, idolii ridicați pe munți – toate devin parabole ale vieții cotidiene.

Albert Einstein spunea că „nu putem rezolva problemele folosind același tip de gândire cu care le-am creat”. Cartea aceasta propune o altă perspectivă: gândirea credinței. O schimbare de axă, de paradigmă. O privire ridicată „spre munți”, dar nu pentru a idolatriza înălțimile, ci pentru a-L căuta pe Dumnezeu.

Există în aceste pagini o voce pastorală, dar și una profetică. Uneori, vocea mângâie cititorul. Alteori avertizează. Dar, întotdeauna, caută să trezească. Pentru că, așa cum spunea C.S. Lewis, „Dumnezeu ne șoptește în plăceri, ne vorbește în conștiință, dar strigă în suferință”. Iar aceste devoționale sunt, poate, o formă de șoaptă care ne pregătește și ne ajută să auzim mai clar.

Cartea nu promite soluții magice și nu oferă rețete rapide pentru mântuire. Oferă însă ceva mai rar: un exercițiu de sinceritate - cu noi înșine, cu aproapele nostru și chiar cu Dumnezeu.

„Deșertăciune a deșertăciunilor”, spunea Solomon. Și tot el amintea că există un timp pentru toate. Această carte este un timp pentru inimă, un timp pentru oprire, un timp pentru rodire, precum are bambusul.

Cititorule, vei găsi aici pagini care te vor confrunta și pagini care te vor consola. Vei întâlni întrebări incomode. Dar, poate mai important, vei descoperi că nu ești singur în căutările tale.

În cele din urmă, aceste „goblenuri” nu sunt simple reflecții, ci invitații la transformare. Pentru că lipsa rodirii nu este un blestem, ci – cum spune autorul – un autoblestem. Iar rodirea începe întotdeauna cu o decizie.

Să citim, așadar, nu în grabă, ci cu inimă deschisă. Să citim nu pentru informație, ci pentru formare. Să citim nu doar cu mintea, ci și cu sufletul.

Și, poate că la finalul cărții, vom înțelege mai bine ce înseamnă să fim plantați „la marginea drumului” și asta nu pentru a ține umbră, ci pentru a hrăni.

Și, poate, neliniștea care ne-a înconjurat până acum, se va transforma în pace.

dr. Ionuț Adrian Sandu, 

Bruxelles, UE

Dragostea ca o curea

Pavel ne invită parcă într-o croitorie cerească unde se lucrează la măsura sufletului: îndurare tivită cu bunătate, smerenie căptușită cu blândețe, îngăduință largă pentru slăbiciunile altora, iertare ca un buzunar adânc și răbdare cusută pentru zilele lungi ale vieții. Dragostea este cureaua care le strânge pe toate laolaltă, ca o eleganță a cerului purtată printre oameni. Și totuși, după ce îmbraci aceste veșminte, rămâne întrebarea tăcută: unde vor sta ele mai bine decât în locul cel mai adânc din noi?

Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu dragostea, care este legătura desăvârșirii.

Coloseni 3:14

Pulsul Luptătorului 

Nicolae Geantă la Bridgwater, UK

 

La mulți ani tuturor femeilor!

 

Nicolae Geantă în Belgia

 

Estera, feminitatea la superlativ | Nicolae Geantă, prezintă Cornel Dărvășan | CL

La Mulți ani Sefora!

În fiecare Martie ghioceii vestesc primăvara.
Iar tu ne vestești fericirea în chilia inimii!

Ai venit printre noi înflorindu-ne viața.

Cu tine, perii albi dela tâmple se transformă în crini!

Nu, nu ne ascundem după cuvinte ca acestea, 

ci stăm în miezul lor...

Să urci zi de zi un pas măcar mai sus a ieri.

Nu există limită pentru succes!

Tu știi bine: cu Dumnezeul tău poți sări orice zid!

Îți dorim multă sănătate și bucurie cât Pacificul.

Și o abundență de binecuvântări sfinte!

LA MULȚI ANI SEFORA!

PS: „Să nu uiți (niciodată): „Tu ai iubit neprihănirea 

și ai urât nelegiuirea, de aceea Dumnezeul tău te-a uns 

cu untdelemn de bucurie, mai presus decât pe

tovarășii tăi!” (Evrei 1:9)

Daddy & Mommy

Nicolae.Geantă

YE SU - Numele lui Isus în chineză (mandarină) - Nicolae.Geantă

vezi și 
https://www.instagram.com/
p/DVZUCQmin_g/?img_index=1

Numele Domnului Isus în mandarină (limba chineză cum îi spunem noi) este alcătuit din două cuvinte: Ye și Su. Interesant este faptul că primul cuvânt „YE” este un simbol asociat cu cuvântul „a auzi”. Pentru că atunci când vorbești cu sau despre Dumnezeu trebuie să înțelegi că… El te aude. Te ascultă! Traducerea lui „Ye” înseamnă de fapt „ureche”! Dumnezeu are urechi și aude! Orice cerere. Orice rugăciune. Orice durere. Orice bătaie de inimă. Dar și orice zdrăngănit al păcatului!

Interesant este faptul că în chineză cuvântul „Ye” este de fapt o… șoaptă! Șoapta e susur blând. Ciuvânt dulce. Duhul Sfânt e susur blând. E miere pentru suflet. Hristos nu doar că ne aude chiar și șoaptele, dar El Însuși ne vorbește în șoaptă. Nu răgnește la noi. Ci ne vorbește plin de blândețe! Cuvintele Sale mângâie. Sunt balsam vindecător!

Chinezii mai folosesc pentru „ureche” încă trei cuvinte: „cong” (auz ascuțit), „ling (a asculta)”, „long (surd)”. (Mă gândeam că Domnul Isus Hristos are un auz super fin, ascultă cu plăcere rugăciunile oamenilor dar e „surd” la învinuirile ce ni le adduce diavolul!). „YE” ne demonstrează de asemeni faptul că Isus „aude” dar și ne „ascultă!” Adică e atent la ce Îi cerem! Psalmul 94: 9a ne întreabă retoric: „Cel ce a sădit urechea s-ar putea să nu audă?”. Să avem mare grijă ce vorbim, Dumnezeu aude tot! Fiți curajoși, El ne și ascultă! Iar Psalm 18:6 ne edifică: „Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui”.

Am mai aflat că în limba mandarinilor „Ye” se mai folosește și pentru „Tată”. Iar „Su” pentru „pâine” ori „pește”! Asta ne duce cu gândul că „Tatăl înmulțește pâinile și peștii!”

În concluzie YE SU aude, ascultă și hrănește! Dumnezeu este ureche și pâine! YE SU. Tatăl aude, Duhul Sfânt ascultă, Fiul hrănește! Mai poate auzi vreun dumnezeu? Mai poate hrăni vreunul dintre zei? Niciunul. Acum înțelegeți de ce ISUS HRISTOS este Singurul Dumnezeu?

Nicolae.Geantă
Prahova&Somerset

Să înfloriți acolo unde sunteți așezate!