Locul de scăpare - Mihaela Mănescu

Părinte... Nu mai pot să zbor.
Am aripile frânte.
Pe cer s-a mai născut un nor
Acoperind cu un fior
Prea tulburata-mi frunte.

Să sar, mi-e teamă... N-am curaj.
Îmi pare o genune
Al necuprinsului miraj
Ce-mi cere sufletul drept gaj
Când soarele apune.

Să fug, n-am unde. N-am cămin.
L-a spulberat tăcerea.
Atâtea gânduri grele-mi vin
Când amintirea-i de pelin
Îmi amărăște mierea...

Părinte drag... Mi-a mai rămas
Doar locul de scăpare.
Dar nu mai am ulei în vas
Și noaptea a făcut popas
Pe raza mea de soare...

Mă ghemuiesc la Pieptu-Ți cald
Și-aștept să-mi dai putere;
Că după-al vieții searbăd fald
Se-ntinde marea de smarald
Și scumpa-Ți revedere...

mihaela