Jurnal de Vancouver (1) – de Nicolae.Geantă

Vineri 10 februarie. Cea mai lungă zi din viața mea. 34 de ore. Ora României +10h fus orar înapoi. Am ajuns în jur de ora 20,00 la YVR Vancouver. După 30 de ore de drum! Autobuze, avioane, escale. Prima întrebare a canadienilor a fost dacă „emigrez”. Cred că majoritatea celor ce ajung pe-acolo asta e ocupația de bază. „I came on a mission!”. La ieșire m-au întâmpinat doi indieni din lemn. Sculpturi uriașe. Amerindienii squamish au mare impact încă aici. M-au așteptat cu nerăbdare prietenul meu Marian Volintiru și pastorul Corneliu Ardelean, ultimul fiind un bun ghid, mai ales pe... întuneric. Deși mi-a explicat o sumedenie de chestiuni despre Vancouver, oboseala mea n-a reținut mare brânză. Să mă ierți frate Cornel! Atât cred că am reținut: Alex Fraser Bridge a fost un timp (5 ani) cel mai lung pod din lume. Atât. Apoi am aflat că podul a fost construit în anul 1986, că leagă Burnaby de Surrey și că are o lungime de 2525 m. Iar turnurile sale au o înălțime de 154 m. După ce am trecut pe la biserică (tocmai se terminase seara de rugăciune), am ajuns în Yarow (Coada Șoricelului), la poalele muntelui Vedder. Yarrow e-un sat de menoniți întemeiat la 1920, unde locuiește pastorul Ardelean. Era trecut ceva de ora 22. După câteva discuții, un duș fierbinte și două somnifere, am picat... blană. Am dormit 9 ore jumate, record pentru mine în ultimii ani.

Sâmbătă 11 februarie. M-am trezit cu inima moale ca apa. Azi s-au împlinit 12 ani de când a murit tata! Dorul de el, chiar și de-o ceartă cu dânsul, nu se poate descrie. Decât prin lacrimi. Am aflat că Yarow este la 5 minute de granița cu USA. După ce am tras un view prin proprietatea pastorului Ardelean, am plecat cu acesta spre Chilliwak, un oraș din provincia British Columbia despre care se spune că ar fi locuit de 5000 de ani! dar eu nu-i cred. Ceea ce știu bine este că Chilliwak-ul de pe TransCanada a explodat după ce au ajuns aici căutătorii de aur. După 1850-1860. Azi are peste 115.000 locuitori. Dincolo de oraș, spre est, la Agasisz locuiește Cristi și Sturza. Un bihorean de-al nost’. Care m-a dus la Cascada Bridal Falls, cu o cădere a apei de 122 m. Locul 38 între cascadele din British Columbia. Apa vine din Muntele Archibald și se varsă în Fraser. Nu era deloc înghețată, deși mi-aș fi dorit să văd „Vălul Miresei” în gheață. În schimb m-a șocat pădurea. Cu cedrii ei roșii uriași. Cedrii canadieni sunt red sau yellow. Red Cedar e un conifer care atinge sute de ani, chiar 1000, și înălțimi de 50-65 m. Are formă piramidală, cu un trunchi lat și frunziș dens, asemănător unei ferigi. Scoarța este crestată și brun-roșcat închis, iar lemnul este foarte rezistent. Dacă e tăiat sau cade la pământ, din tulpinile putrede răsar alți cedrii tineri. Mă gândeam că așa trebuie să fim și noi creștinii: după moarte să nu murim! Să trăiască urmașii noștrii prin noi! Să încolțească sămânța. M-a uimit însă lichenii și mușchii de pe copaci. Nu am văzut atâți paraziți niciunde. Dar ei fac parte din reglarea biologică a pădurii. Da, uneori și paraziții au rolul lor!

Sâmbătă seara am ajuns la Betel Romanian Church din Abbotsford. Un oraș cu peste 150.000 locuitori și multe biserici evanghelice. Orașul a crescut după 1858 datorită „goanei după aur”, lactatelor și a... tutunului! În 2021 aici locuiau cam 30 % din populație east-indians, adică indieni din India asiatică! Hindi. Dominat de menoniți de origine germană, olandeză ori irlandeză, totuși creștinii sunt doar 38% din populație!!! Îngrijorător de mult sunt cei fără religie: 31,5%! Canada e plină de ireligions! 25% practică Shikismul iar 2,4% hinduism. Pentru biserici în Abbotsford e foarte mult de lucru. La Bethel Romanian Church  am avut „Conferință pentru Familii”. Am predicat „Cum să-ți distrugi familia”. M-am gândit că dacă toți pastorii predică cum să o păstrezi și oamenii totuși o distrug, ar trebui să încerc să le spun oamenilor cum să o distrugă că poate vor salva familia. (În Canada anului 2023 rata divorțului este de peste 25 %! În România la Recensământul din 2021 s-a stabilit 8% la femei și 7% la bărbați. Nu știu cum vine asta! În București rata de divorț e dublu: 14%. Prosperitatea să fie oare cauza? Carierismul? Banii?). Am vorbit despre căsătoria eșuată a lui David cu Mical. Și despre pașii ce te duc la prăbușirea familiei: scenarita, disprețul, răceala relației, divorțul și... desfrânarea! A urmat o sesiune de Q&A, și o alta de rugăciune. Seara am fost frânt de oboseală din cauza fusului orar. Și, în ciuda faptului că am luat două somnifere, nu am dormit decât de la 23,50 până la 1,30. Nu am închis un ochi apoi până dimineața!

Duminică 12 februarie. O dimineață urâtă, tristă, cu ploaie și nori. Între Munții Coastei și Munții Stâncoși pătrund mase de aer umed dinspre Pacific. Climatul este oceanic, cu ierni blânde și ploioase, dar este distrugător psihic. Te obosește numai ieșind afară. Am ajuns la Biserica Penticostală Emanuel din Surrey la ora 10, după mai mult de 70 minute de condus. Am predicat despre „Călători prin Cer”. Despre trecerea evreilor prin Marea Roșie. (1) ca să ajungi în Canaan trebuie să părăsești Egiptul; 2) Nu toate obstacolele spre Canaan sunt împotriva noastră; 3) Nu toti care merg spre Canaan întră în Canaan!). La prânz am fost la Marian și Rodica Volintiru. Amazing familly. După ora 16,00 am predicat din nou la Biserica Baptistă Română Betel din Abbotsford. De data asta despre Lot. „Corigent la cele sfinte” (1) A renunțat la altare pentru carieră; 2) Sodoma are pâine dar nu are Dumnezeu; 3) în Sodoma intri cu tot ce ai și ieși fără nimic; 4) a ieșit din Sodoma dar Sodoma nu a ieșit din ei). În urma predici au ieșit zeci de persoane în fața sanctuarului, pentru ungere cu untdelemn și rugăciune! Aleluia. A urmat din nou Q&A. Și din nou megaoboseală. O oră de rugăciune te epuizează mai mult decât șase ore de predicat! Pe drum spre gazdele mele  Camelia și G.G. din Port Coquiltam am adormit buștean!

(va urma)