Bogătașul a intrat în casă, s-a dat la treburi și a uitat de
bătrân. Dimineața când și-a adus aminte s-a dus afară si a găsit bătrânul mort
pe scări. Înghețase de frig. Când s-a apropiat a văzut un bilet: „Când nu aveam
haine călduroase aveam puterea de a înfrunta frigul. Dar când mi-ai promis că mă
ajuți m-am atașat de promisiunea ta, lucru care mi-a distrus puterea de a lupta
pe cont propriu”.
Nu promiteți niciodată ceva fără să vă țineți de promisiune.
Poate pentru dumneavoastră nu înseamnă nimic promisiunea, dar pentru celălalt ea
poate însemna totul.
Promisiunea neîndeplinită este un abandon. Și știți de ce
unii oameni sunt dărâmați de tot când îi abandonăm astfel? Pentru că le distrugem
visurile, planurile, speranțele. Înșelarea așteptărilor e cel mai dureros
fenomen. Cineva spunea că e acel tablou imaginar care a dispărut, pentru că în
loc să-l pictăm împreună, noi ne-am luat culorile și am plecat!
Cioran zicea că „omul care visează nu se îndoiește niciodată”. Furându-i visul tu îi îndoiești credința.
Nu faceți juruințe fără să le îndepliniți! Psalmul 15 spune
că „el nu-și ia cuvântul înapoi nici dacă face un jurământ în paguba lui”.
Suceava
Oamenii greșesc, sfinții iartă, examenele vieții ne pregătesc...pentru Marea Trecere.
RăspundețiȘtergereÎnvață-ne, Tată, să înțelegem că doar Tu ne dai ce avem nevoie la momentul potrivit, dacă credem cu tărie în Tine.. când credem doar în oameni, așteptăm de la ei mult și bine.
RăspundețiȘtergereDumnezeu să pună în noi, omul potrivit la locul potrivit !
* Dacă inima ta *
Autor: Valentin Popovici
Dacă inima ta lâncezită doreşte
Parfumul de pace din cerul senin,
Aleargă la Domnul, la El înfloreşte
În taina iubirii al slăvilor crin.
Dacă-n sufletul tău clocoteşte întruna
Dorinţa fierbinte să urci tot mai sus,
Aleargă la cruce, acolo-i cununa
Şi scara iubirii, la Domnul Isus.
Dacă umbli cu faţa lovită-n furtună
Şi inima arde în lacrimi cu dor,
Priveşte în zare o ţară mai bună,
La Domnul te-aşteaptă al păcii izvor.
Dacă simţi că-n butuci deznădejdea te ţine,
Te vezi o corabie fără catarg...
Sus inima, frate, e Domnul cu tine,
Cu mâna la cârmă, te-aduce din larg.
Dacă-n seceta lumii tu guşti uscăciune
Şi inima strânge ciulini din pustii,
Aleargă la Domnul, El poate să-adune
În tine şuvoaiele apelor vii.
Am o suumedenie de mărturii în ce privește amagirea, dar o arăt doar pe prima din viață :
RăspundețiȘtergereFamilie extrem de săracă, un tată absent fizic, golan, chiar și financiar era tot absent.
Aveam 7 ani când am început cariera de slugă inchiriat pe toate vacanțele unor rudenii bogați. Comunismul nu a avut putere să ajungă la ei în munți.
Fraza care m-a convins a fost simplă "îți dau 2.000 de lei la toamnă și alimente pe toată iarna la familie".
Aveam 7 ani, dar au jucat cifrele ca la loto în mintea mea, deci am mers și am îndurat ceea ce îndură un rob, doar cu gandul la toamnă și promisiunea pe care aveau grijă să o sublinieze dacă oboseam.
În ziua plecării au umplut o căruță cu alimente și a fost ok, dar bani...doar 300,cu scuza că nu au reușit să vândă un cal, dar se rezolvă.
Banii nu i-am mai văzut, nici pe cei din anii următori, ne-am mulțumit cu alimentele.
Aveam 7 ani și niciodată nu am reușit să iubesc acele rudenii.
* Nu promiteți nici copiilor, nu ne dăm seama, dar ei au cu adevărat creier sub țeasta lor mică și necoaptă.