Definiția iubirii - de Petru Dugulescu

Iubirea e ce poţi să dai,

Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.

Când dai, îţi strângi comori în Rai,

Când ceri, eşti slugă cu simbrie.

Iubirea e ce poţi să faci

Pentru vrăjmaş şi pentru frate,

Să rabzi, să suferi şi să taci

Când ţi se face-o nedreptate.

E suflet de copil curat,

În care nu mocneşte ura.

E locu-n care niciodat'

Invidia nu-şi cerne zgura.

Iubirea-i rană sângerând

Şi întrebarea ce te miră:

"Cum, cei ce i-am hrănit pe rând,

Ei tot pe rând mă răstigniră?"

E mila ce-o parcurgi pe jos,

Povară fără murmur dusă.

Iubirea e obrazu-ntors

Şi haina demnităţii smulsă.

Iubirea-i zâmbetul ce-l pui

Pe faţa celui ce suspină,

Când crucea altuia o sui

Şi-aprinzi în noapte o lumină.

Iubirea este bobul bun,

Care rodeşte doar când moare,

E investiţia de acum

Într-o recoltă viitoare.

Iubirea e ce poţi să dai,

Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.

Când dai, îţi strângi comori în Rai

Iar viaţa ta-i o poezie.

Petru Dugulescu