Fă-ți inima Betleem, spune un colind de-al nost' ce ne-arată că inima are formă de iesle.
Ca și ieslea, inima e de cele mai multe ori un simbol al abandonului. ISUS s-a născut într-o iesle pentru că la palat nu avea loc. Și nici în alte "căși" îngrijite... Acolo avea nevoie de aprobare! La iesle însă avea acces oricine!
Nici ieslea, nici inima, nu pot atrage atenția asupra lor însuși. Fără ISUS ieslea e un snop de paie. Cu El e diamantul cel mai de preț al lumii. Fără ISUS inima e doar o pompă de sânge. Plină cu El e ca Dumnezeu printre muritori...
Inimă murdară. Iesle întunecată. Inimă rea. Iesle rece. Inimă goală. Iesle abandonată. Dar ambele sunt transformate de prezența Mântuitorului...
Și inima și ieslea sunt nevrednice să-L găzduiască pe Prunc. El e curat. Ele sunt murdare... Inimă, prund de păcate, spunea Lucian Blaga... Plină de toxine, zic eu.
Și totuși, și-n iesle, și-n inimi, Fiul trebuie să se nască! Pentru că ambele au fost alese de Dumnezeu pentru a-Și releva Întruparea! La tine, a avut loc?
PS : Știu că știți, dar înc-o dată atenție prieteni: de Crăciun, Dumnezeu nu la straie se uită, la pavoazări, ci la inimi!
Nicolae.Geantă
www.ciresarii.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu