Apologetică pentru cei ce cred că pocăiţii sunt fraieri

Nu sunteţi singurii care contestă Biblia. Şi nici ultimii. Au luptat împotriva ei şi gnosticii, şi manicheaniştii, şi neoplatoniştii şi montaniştii... şi Napoleon, Voltaire, Marx, Lenin, Drawin, şi comunismul, şi Ceauşescu, şi Securitatea şi o pleiadă de oamenii de ştiinţă. Însă ştiinţa lor (analitică, aşa cum vă place s-o numiţi) nu i-a ajutat s-o răpună. Unde sunt aceştia toţi azi? Dar Biblia, a rezistat? Scriptura nu expune „poveşti evreieşti”, nici un dumnezeu narcisist şi arogant (jos cu un astfel de dumnezeu, el e doar în mintea dvs), ci prezintă realităţile vieţii. Nu fragmentează idei şi nu combate nici pe departe ştiinţa. Apropos, ştiaţi că în Iov 26:7 scrie că Dumnezeu „spânzură Pământul pe nimic?”

Nu avem pentru ce să mulţumim ştiinţei că avem tehnologie. Îi mulţumim Domnului că a creat oamenii ce au descoperit-o. Tehnologia era aici. Urma numai să i se ridice năframa. Cred că ştiaţi că Isaac Newton, Albert Einstein, Blassie Pascal, Galilei, Kopernic, Guttenberg şi milioane de inventatori şi-au dedicat întreaga viaţă slujirii Lui Dumnezeu... Da, noi creştinii folosim radioul, computerul şi Internetul, televiziunile ori electricitatea, dar ştiţi de ce? Ca să amintim oamenilor că nu sunt fără Dumnezeu.

Ideologia umanistă, aceea de a fi moral fără Dumnezeu (aşa cum comuniştii au încercat s-o impună, şi … au pierdut!, în ciuda tuturor torţionărilor ce le-au aplicat unor creştini cu “inimi pentru Domnul”), e mai mult decât o spălare de creier. E lipsa inimii, asemeni Omului de Tinichea, prieten al Vrăjitorului din Oz.

Examenele nu sunt singurele evenimente unde ne contorsionăm creierii citind. Căci, dacă am ajuns în valurile mării şi nu ştim să înotăm nu ne mai trebuie nici filosofie, nici geometrie în spaţiu. Vă felicităm că reuşiţi să fiţi oameni buni, morali, echilibraţi şi cumsecade, fără amprenta şi ajutorul Lui Dumnezeu... Cei care ne consideraţi ca fiind mistici în ce facem, vă rugăm, vindecaţi dvs bolnavii, hrăniţi flămânzii, fiţi balsam pentru răniţi, îmbărbătaţi pe cei căzuţi, fiţi tatăl orfanilor şi sprijinul văduvelor. Aduceţi speranţă celor fără speranţe şi curaj celor ce l-au pierdut. Măcar în localitatea dvs. Noi, recunoştem, nu putem face asta, de aceea de câte ori vedem o astfel de situaţie apelăm cu încredere la Dumnezeu. Căci, dacă nu l-am ruga să intervină, ar trebui ca eu să-L substituim. Şi nu reuşim deloc!

Oamenii nu ajung în iad pentru că şi-au folosit creierul. Ci tocmai pentru că nu l-au pus la… gândit. Din intervenţiile dvs am învăţat ceva profund: „Creaţionismul este mult mai ştiinţific decât evoluţionismul, iar evoluţionismul mult mai religios decât creaţionismul!”

Ne consideraţi mici? Aşa este, în comparaţie cu oceanul, cu stelele, cu galaxiile, cu Cel ce stă în spatele Universului… Priviţi oamenii credinţei ca din avion. Neimportanţi. Furnici netrebnice (pe care le-aţi călca în picioare dac-aţi putea). Însă uitaţi că, cei de jos, când privesc avioanele pe cer, le văd minuscule. Gâze. Iar unele scot doar zgomote şi fum, dar nu se zăresc. Vreţi să vă vedeţi măreţia? E asemeni găurii lasate de un deget după ce a fost scos dintr-o găleată cu apă…

Puteţi citi toate cărţile de logică de la Biblioteca Congresului, British Library, Harvard, Verdansky ori St. Genevieve. Nimic, nimeni nu schimbă omul cum face Biblia – Cartea Sfântă pe care nimeni n-a putut s-o distrugă, de mii de ani. Ştiţi cum vine asta? Ca şi cum cineva scuipă în sus: îi cade saliva în cap!

Nu, nu credem în Moş Crăciun. Pentru simplul motiv că nu există. Ca şi omul-maimuţă, moşul e inventat ca să-L substituie pe Dumnezeu, pe Isus Hristos.

Nu ne-am ratat nici o clipă din viaţă alături de Dumnezeu. Ba dimpotrivă, am învins inerţia.

Wolfhart Pannenberg, un teolog protestant, afirma într-una din scrierile sale că “nu poţi intra într-un dialog despre credinţă având prejudecata necredinţei”. Ne înfieraţi cu mânie proletară că nu gândim logic? Întrebare: “dacă Dumnezeu nu există de ce mai luptaţi împotriva Lui”? Ce logică e asta? Sau abordaţi atitudinea ateului care după ce a scris o carte “în contra Lui Dumnezeu”, se roagă apoi să aibă succes? Scuzaţi-mă, dar ironia la adresa divinităţii pune clar în evidenţă proverbul “garbage in, garbage out”… Awakening my friends! It’s time!

Un ultim aspect (tot de logică), pascalian: dar dacă Dumnezeu există, atunci ghiciţi, cine e pierdut?