Fundaţia CIREŞARII

luni, 6 mai 2013

Reflexii sub Cruce



Te poți întoarce în vreo direcție fără să dai cu ochii de ea? Sus pe turla unei biserici. La colțuri de stradă. În vârfuri de deal, de munţi. Monumente, troițe. Gravată  pe Biblii. Pe amvoane. Pe ușa farmaciilor. Pe Salvare. Pe steagurile unor state. Sculptată pe pietrele funerare. Prezentă la căpătâiul oricărui mort. Din Alaska până în Australia.

E semnul universal al creștinismului. Mai mult decât un simbol al religiozităţii, e locul de întâlnire dintre păcătos şi Dumnezeu, dintre timp şi eternitate! Oriunde-o vedem ne aminteşte de Isus Hristos Mântuitorul lumii. De patimile sale. Dar şi de iertarea noastră!

Cu brațele spre Est și Vest. Deschise spre infinit. Şi pentru toată lumea. O parte indică sfințenia Lui Dumnezeu, cealaltă arată dragostea Sa. O, câtă dragoste poate s-arate! Întinsă între pâmânt şi Cer. Un capăt sprijinit teluric, altul ridicat spre înălţime. Crucea le leagă. Comunică cu ele. Le face una.

“Tragedia ei îi cheamă pe toţi cei care trec prin suferinţă… Absurditatea ei îi atrage pe toţi cei cinici… Speranţa îi ademeneşte pe toţi aflaţi în căutare”, scria Max Lucado. Puterea ei vindecă. Şi suflete şi trupuri. Realitatea ei stârneşte controverse. Dar şi cele mai multe lacrimi şi laude!

Crucea a făcut săracii bogaţi, respinşii acceptaţi, păcătoşii sfinţi. Iar moartea nu mai are bold…

Alături de Cruce au rezistat martirii. Cu ea Dumnezeu a schimbat lumea. Şi o mai schimbă. Sub ea nu vom singuri niciodată. Şi nici învinşi!

Cruce. Sânge. Iertare. Mântuire. Iubire. Vindecare. Evanghelie. Pocăinţă. Misiune. Empatie. Reparaţie. Răscumpăraţi, Milioane. Aripi. Înviere. Cer. Mielul. Îngeri. Cununi. Cântări. Cină. Eternitate.

Mai poţi sta nepăsător sub poala Crucii?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu