Fundaţia CIREŞARII

duminică, 30 octombrie 2011

Automatisme...

A.W. Tozer, spunea că automatismul din biserici este văzut atunci când lucrurile merg mecanic. Adică un fel dinamică zero a eklessiei, continui eu. Automatismul înseamnă repetare a Scripturii fără sentiment. Mulţi repetă Biblia fără să simtă ceva, o repetă fără să înţeleagă ceva, fără uimire, fără aşteptări sau surprize îmbucurătoare, mai subliniază Tozer. Astfel repetăm versete fără sentiment, fără sens, cântăm fără uimire, ascultăm fără mirare.

Trăim în biserici unde duminica dimineaţa facem gimnastică menajeră: cântare - în picioare - rugăciune, cântare - în genunchi - rugăciune, predică la Masa Domnului - în picioare - rugăciune - Cina, cântare-în picioare-rugăciune, predică - în picioare - rugăciune. Sus -jos. Sau pentru unii jos-jos. Adică pe dos...

Aceleaşi cântări, aceleaşi texte din Biblie, aceeaşi psalmi, aceleaşi interpretări, aceleaşi vorbe şi vorbitori. Pardon, vorbăreţi. Care provoacă aceaşi plictiseală. Plictiseală pentru care ar trebui să plătească. Cu deportarea în Bărăgan, vorba fratelui Pustan. O călugăriţă, spunea că după 12 ani de ascultat predicile preotului în fiecare duminică, ajunsese să ştie unde e punct, unde e virgulă, unde e dialog! Iar fratele Pustan ne-a spus la şcoală că într-o biserică un predicator a căscat la amvon în timp ce vorbea!


Se fac rugăciuni în stil mecanic - şi nu dinamic (rugăciuni pentru bolnavi - făcute fără credinţa că se pot vindeca, pentru examene - fără credinţa că pot fi trecute, pentru iertarea gafelor - fără credinţa că pot fi şterse). Se predică, se cască (cineva a căscat chiar în timp ce predica la amvon!). Fraţii cântă "şi mâinile mi le-nalţ", dar le ţin pe lângă dânşii, "la tronul Tău, stau îngenuncheat", şi stau semeţi în picioare, sau belferi în bănci. Cu gura se cântă literele din Harfe, din Laude, cu gândul fraţii sunt la fierul de călcat (dacă e uitat în priză), la sarmalele ce trebuie-ncălzite, la vacile ce trebuie să vină de pe coastă. Cu ochii pe cer dacă sunt nori, căci fânul e risipit, răsadurile trebuie udate, porumbul nu a legat...

Automatisme, rutină, putreziciune - zice Tofler. Rutină, rugină, ruină, spun eu. Cei 3 R ai bisericii ce se autodistruge.  "Dumnezeu nu poate intra în slujbele noastre de biserică, deoarece am stabilit mai dinainte totul pentru El", spune Tofler. Cu automatismele turate la maxim, nici o biserică nu va creşte. Nici nu va stagna. Singura cale a ei e "la vale"! Iar văile sunt multe, în timp ce Vârful e numai Unul!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu