La ora 15,00
ne-am îmbarcat pentru Bărbuleşti. De la Toflea faci vreo două ore jumătate.
Norii începuseră să-şi verse lacrimile. Nici în ruptul capului nu ne doream să
plouă. Pastorul Petrică Vasile şi câteva mii de rromi ialomiţeni ne aşteptau la
stadion. Până pe la Rm. Sărat am tot sperat. Apoi s-au rupt norii. Înaintarea a
devenit anevoioasă. Căci aşa cum gândea şi domnul Băsesescu: ploaia nu-i ca
seninul!
Am ajuns în jur
de 18.00. Cele două biserici de rromi din Bărbuleşti s-au hotărât să ţinem
întâlnirea în clădirea cea mai mare. Băieţii munciseră ore întregi să tundă
iarba de pe terenul de sport, să strângă gunoaiele, să construiască scena…
Hristos le va răsplăti pentru efort. El ştie mai bine de ce a trebuit să fim în
biserică. Logistica Cireşarilor nu se descarcă în câteva minute. Aşadar, băieţii
au descărcat o oră pe ploaie. Toţi eram uzi în spate. Adidaşii, pantofii,
smiorcăiau. Pe Miha şi Adriana le luaseră frigul.
La ora 18,30
peste o mie de rromi se înghesuiseră în Biserica 2. Fratele Pustan a urcat
liota de prunci pe scenă şi-a început şcoala duminicală. Copiii au prins aripi.
De avion. Rugul Aprins a început să cânte. Serbarea începea la 20. Şi oamenii
continuau să vină. Puhoi. Deşi afară turna cu găleata! Bărbuleştiul e un sat cu
4968 de locuitori. 99 % sunt rromi. 2910 sunt penticostali! Au 3 biserici, dar
nr. 3 momentan e închisă. Pe la 19,30 încă mai veneau fraţii, pe vijelie. Din
Ialomiţa, Buzău, Prahova, Dâmboviţa sau Bucureşti. Un tânăr din grupul meu a
adus 16 persoane de la 100 km. toţi odată, într-un buz de 9 locuri!
O cântare au avut
“fraţii de la Bărbuleşti”. O rugăciune făcută de Tudorică, gazda manifestării. Apoi
au cântat Toflea. Zeci de minute. S-au rugat Nicolae Geantă şi Vasile Căpitanu,
apoi a predicat Vladimir Pustan. Despre “Calea cea bună”. Afară ploua cu
găleata. Oamenii intrau uzi. Înăuntru erau 30 de grade. Zăpuşeală. Geamuri
deschise. Curent. Arhiplin. Canapele peste tot. Nu aveai unde arunca o monedă.
Nişte Eutihi s-au cocoţat pe fereastră. Staţi liniştiţi, nu a căzut nici unul!
O mulţime a rămas afară, la streaşină. Fratele Pustan face chemarea. Se predau
16 persoane. Toflea cântă la maxim. Biserica plânge, Vladimir strigă: “încă 14
persoane!”. Se ridică o mână, trei, cinci…treisprezece, paisprezece. Aleluia! La
final se roagă pastorul Petrică Vasile. Elegant. Nu degeaba I se zice Înţeleptu’.
Mulţumim
pastorului Tudorică. Ne-aţi pus biserica la dispoziţie. Ne-aţi primit cu
căldură. Mulţumim pastorului Petre Vasile. Faci alegeri înţelepte. Mulţimim
fraţilor Costache Norel şi Radu Merişor pentru că au ajutat la
descărcat-încărcat logistica. Pe ploaie, cu hainele lor bune! Hristos să vă
îmbrace în in alb!
Mulţumim Ali ai făcut grill excelent. Mai ales pastrama de oaie!
Mulţumim Ali ai făcut grill excelent. Mai ales pastrama de oaie!
Mulţumim Domnului
că ne-a călăuzit tot turneul. E minunat că slujeşti cu noi Isuse! Planurile Tale
nu dau niciodată greş! Cu Tine mergem mai departe. Până la capăt! Am aruncat
sămânţa Ta. Ploia binecuvântării a fost destulă. Tu o faci să crească. Şi să
rodească…
La 23 Cireşarii
au pornit cu microbuzul din Bărbuleşti. E
noapte, ploua mărunt, plictisitor. Beni Dudaş şi Dani Coste sunt déjà frânţi.
“Am să conduc mai mult eu, a spus fratele Pustan, sunt mai fresh!”. După 5 seri
consecutive de predici! La 6 dimineaţa se ieşea din Cluj-Napoca. A urmat
Oradea. Şi înspre prânz Beiuşul…
Vladimir Pustan, Florin Ianovici,
Nicolae Geantă & Cireşarii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu