VINO CU NOI PE STADIONUL PETROLUL. 4 IULIE 2024

youtube

vineri, 4 februarie 2022

Cum se rupe echilibrul social – de Nicolae Geantă

Când Dumnezeu a dat Legea evreilor pe Sinai le-a poruncit ca orice rob să fie eliberat în al șaptelea an (Exod 21:1). Întreaga țară trebuia să se odihnească în anul sabatic. Până și terenurile rămâneau necultivate. Deci și robii trebuiau opriți de la trudă. Dumnezeu nu a cerut deloc să NU fie robi în țară. Legea Sa nu presupune „o lume utopică a realității”, vorba pastorului Beni Fărăgău. Există o ierarhie socială. Nu toți trăiesc la fel, și nici toți nu muncesc la fel. (Și nici atât nu toți învață la fel! Ce lume am avea!). Dar ceea ce surprinde la Dumnezeu este că a cerut eliberarea robului pentru a-i da șansa să o ia de la capăt! Pentru a se reabilita! Pentru a porni o viață nouă! Poate că robia l-a învățat lecția libertății!

Ba mai mult de atât, la eliberare stăpânul era obligat să nu dea drumul robului cu mâna goală! Ci cu daruri din cireada, teascul, hambarele celui la care slujise. Ca să nu înceapă viața din nou lipsit! Să ajungă din nou în starea să se vândă iar rob! (Mă gândeam că de aceea în zilele noastre foștii deținuți primesc ceva bani când ies din pușcărie. Să ne fie nevoiți să facă iar infracțiuni!).

Însă poruncile lui Dumnezeu merg mai departe. La fiecare 50 de ani era obligatoriu un an de veselie! Un an de răscumpărare! (Levetic 25) De data aceasta toate pământurile cumpărate trebuiau să se întoarcă înapoi la vechii proprietarii! M-am gândit că lucrul acesta nu însemna numai ieșirea din sărăcie. Ci și imposibilitatea unora de-a deveni magnați! Moguli. De-a acapara totul! De-a acumula proprietăți nelimitate! De-a rupe echilibrul social!

Dacă stăm să analizăm serios și azi, vedem că oamenii când încep să strângă „comori” încep să devină autoritari. Nu doar stăpâni de robi care impun reguli subalternilor. Dar încep să impună reguli în societate! Cu cât au proprietăți mai mari cu atât influența lor crește. Dictează Guvernelor, Parlamentelor, Administrațiilor locale, naționale sau globale. Dar mai mult: distrug orice concurență, orice opoziție. Se cred mici dumnezei!

Când am citit aseară poruncile lui Dumnezeu de mai sus mi-au trecut prin minte un snop de întrebări: Cum ar fi arătat astăzi lumea dacă cerințele dumnezeiești erau practicate? Cât decalaj ar mai fi fost între semeni, cât de rupt ar mai fi fost echilibrul social? Și cât de mult ar mai fi proliferat tendințele păcătoase? Ori laudele aduse lui Dumnezeu de oamenii care-au căzut cândva în hăul neajunsurilor? Cum ar fi dacă bogații lumii ar trebui din când în când să-și doneze posesiunile pe care le-au cumpărat vechilor proprietari? Credeți că ar mai alerga lumea după înavuțire?

Oare de ce Dumnezeu a cerut acest echilibru social? Nu numai ca oamenii să poată începe o nouă viață. Nu numai ca oamenii să-și sporească încrederea în El. Nu numai ca oamenii să aibă inima lipită de semenii lor. Dar și ca toți să înțeleagă că țara Canaan nu e niciunuia dintre evreii muritori. Ci a Domnului! „Pământurile să nu se vândă în veci. Căci țara e a Mea...” (Levetic 25:23)

Luptați să rămâneți echilibrați! Chiar dacă nu vi se vor ridica statui.

Nicolae.Geantă

Un comentariu:

  1. Nu doar trăim alte vremuri, dar suntem comozi. Cine mai muncește cu adevărat ?
    De pământ fug acum și țăranii. Ne îngrășăm pe toate laturile, singuru organ în dietă și iperactiv e limba...până îi dai ceva gustos.

    RăspundețiȘtergere