Fenomenul neconcordanței Sărbătorii Paștelui între Est și Vest a creat un anumit „disconfort” pentru români în ultimele vreo două decenii. Fie că au fost plecați în diaspora unde au avut liber de Paștele Catolic și nu și de cel Ortodox, fie că nu au reușit să vină de Paștele lor acasă. Pentru cei cu rudele plecate în străinătate Paștele a devenit dublu: al lor și al nostru.
Noi știm că Paștele Domnului e cea mai mare sărbătoare creștină. Totuși polemicile despre data sărbătorii au divizat creștinismul în două. Inițial în Biserica primară - când unii sărbătoreau duminică (ziua Învierii Domnului) iar alții vinerea (numit Paștele Crucii), odată cu evreii (14 Nisan/Aprilie cădea întotdeauna vineri). Uniformizarea s-a făcut în anul 325 odată cu Conciliul dela Niceea: toată creștinătatea sărbătorește Învierea duminica. Un timp toată Biserica a sărbătorit aceeași zi. Chiar și după Marea Schismă din 1054, când s-a despărțit între catolici și ortodocși. Stabilirea datei sărbătorii ținea cont de echinocțiul de primăvară și luna plină. Deoarece calendarul pierdea anual 11minute față de cel astronomic, în anul 1582 Papa Grigorie al XIII-lea restabilește calendarul (sub numele de calendarul gregorian), așa că din 1583 catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele separat! Considerată erezie trecerea la acest calendar nou, Biserica Ortodoxă a refuzat calcului gregorian până în 1924 când l-a acceptat. Dar nu și... religios. Deci a rămas cu Paștele pe vechiul calendar iulian! Adică sărbătorește Paștele odată cu Bisericile ce au rămas pe stil vechi (rusă, sârbă).
Neconcordanța Sărbătorii nu e prezentă numai la români, care sunt vreo 5 milioane prin Diaspora și au alt Paște decât cei de acasă (ori invers). Ci și la finlandezii sau estonienii ortodocși. Care paradoxal sărbătoresc Paștele odată cu... catolicii! În stil gregorian
În ultimii ani se ridică din ce în ce mai multe voci care cer ca Paștele să fie sărbătorit o singură dată. Mai ales în Europa. Dar capii Bisericii Catolice (care e de 4 ori numeric mai mare decât cea Ortodoxă) nu acceptă trecerea sărbătorii la calendarul iulian, iar capii ortodocși nu vor nici dânșii în capul locului aiminteri.
Conform tradiției iudaice Paștele în care a fost jertfit Isus Hristos a fost 14 Nisan (prima lună a anului, corespondentul lui Aprilie). Prin urmare cred că Paștele ar trebui sărbătorit de creștinii din toată lumea în cea mai apropiată duminică de 14 aprilie. Protestanții nu emit astfel de pretenții (deși numeric, global sunt triplu decât ortodocșii!).
Nu știm cine, nici ce, ar putea determina unificarea marii sărbători. Și nici când. Dar știm că zilele acestea unii vor mânca ouă roșii și cozonaci iar ceilalți nu vor putea să le răspundă fericiți când vor fi salutați cu „Happy Easter!”
Învierea Domnului e Sărbătoare în cinstea lui Isus Hristos. A Fiului lui Dumnezeu care a venit să ne unească. Pe toți sub același Tată. Tată care Își serbează Fiul într-o singură zi! Atunci de ce avem două?
Nicolae.Geantă
Noi, oamenii, percepem timpul într-un mod așa-zis "matematic", ne luăm după soare, lună, stele, anotimpuri, etc. Matematicienii scot pe bandă calcule complicate și aș putea enumera la infinit în ce privește precizia, dar sărbătorim învierea lui Isus la date diferite doar din cauză ca nu cedăm, asta e mândrie nebunească. Isus nu a spus "sărbătorește-mă", El a spus "fă ca mine",dar dovada că nu a fost înțeles este și multitudinea de moduri de inchinare pe care le practicăm în religia creștină, suntem ca stelele, dar nu ca cele de pe cer, ci ca stelele multicolore de pe tavanul discotecilor. Dar daca Dumnezeu vrea să ia stelele originale și oprește curentul ca sa le identifice mai usor ? !!!
RăspundețiȘtergereFolosiți calendarul lui Isus, nu greșiți nici o sărbătoare !
RăspundețiȘtergereCalendarul lui Isus are o singură pagină : azi.
Calendarul lui Isus afișează permanent timpul corect : acum.