Sfaturi pentru predicatori (4)

2. Umorul.
E indicat să glumeşti în timpul predicii?
Umorul este înşelător, spune Ron Hoff. "Este ca mersul pe sârmă..., ieşi în faţă cu o glumă, ţine sau nu ţine", spune Jay Leno. Este o tehnică ieftină, care face mintea să se relaxeze puţin!

- dacă faceţi o glumă, optaţi pentru una adevărată; adevărul este acceptat, glumele născocite nu;
- nu râdeţi niciodată de cineva din auditoriu, dar nici de cei neprezenţi;
- fiţi ironici cu dvs, nu cu altcineva; autorironia fină e potrivită unui predicator; păstraţi regula următoare; nu râde pe seama altora, atâta timp cât poţi râde pe seama ta!
- feriţi-vă de glumele nesărate, indecente, lucruri şocante sau scandaloase; dacă n-o faceţi ve-ţi pierde audienţa;
- nu aşteptaţi ca biserica să râdă; dacă fraţii nu râd treceţi mai departe;
- nu râdeţi de gluma spusă, lăsaţi publicul s-o facă, predicatorul trebuie numai să jubileze în sinea sa;

Nu sunt de acord ca, în timpul predicii, predicatorul şi sala să se ţină râzând cu mâna de burtă. Nu suntem la spectacol. Nu sunt însă nici împotriva unei glume de bun simţ. Florin Ianovici spune că în timpul predicii e bine să spui măcar odată ceva amuzant.

Dacă nu puteţi râde în timpul predicii, vă recomand cu dragoste: măcar zâmbiţi! Zâmbetul are putere terapeutică, spune prof. dr. Robert Zajonc (Univ. din Michigan). Răceşte sângele din hipotalamus, ajută la eliberarea endorfinei, hormonul care combate durerea şi ne dă o stare de bine!

Nu uitaţi, umorul nu se supune regulilor!