sursa |
sursa |
sursa |
sursa |
sursa: Texas News Today |
Pe 23 ianuarie au plecat în convoi din Vancouver. Inițial sute. Apoi mii. Zeci de mii. 50.000 spun prietenii noștri din Canada. De 7 zile trucker's (camionagii) canadieni mărșăluiesc spre capitală, spre Ottawa. Unde, azi 29 noiembrie, au un megaprotest. Împotriva restricțiilor pandemice. Oamenii stau afară în frig cu steaguri și bannere. Îi ovaționează pe camionagii de pe stradă, de pe poduri, de la balcoane. Oare de ce? Peste tot se strigă „Freedom”, adică „Libertate”. În dimineața asta era foarte frig în apropiere de capitală. Undeva la -21 grade Celsius. Dar canadienii rezistă. Intrarea în Ottawa e infernală. „Coloanele depășesc distanța dintre București și Craiova”, mi-a zis D.G. Cine pleacă la drum trebuie să se înarmeze cu răbdare.
Protestul camionagiilor vine împotriva unor măsuri (dure) pe care domnul Trudeau și Guvernul său le-au luat în această pa.n.de.mie. E drept, e greu de gestionat lucrurile. Mai ales când ai de-a face cu libertatea oamenilor. Când noaptea trecută trucker's-ii au intrat pentru „discuții” în capitală viața cotidiană s-a bulversat. Poliția, armata, populația, toți sunt în gardă. Iar domnul Trudeau a anunțat că intră în izolare pentru că a avut contact cu mai multe persoane infectate cu cov.i.d. Ori, în Canada dacă ești imunizat cu două doze nu mai ești obligat la lockdown. Presa se întreabă dacă domnul Trudeau e într-adevăr vaxcinat sau fuge de responsabilitate. Apropo, deși camionagii au brăzdat țara de luni, presa lor a tăcut până seara trecută. Iar în România nu a apărut nicio știre pe această temă! Să fie cenzură? Să fie un eveniment neimportant? Protecție sau rea voință?
La 29 ianuarie 2022 se împlinesc 136 de ani de la patentarea primului automobil din istorie - "Motorwagen" (foto)
Primul automobil din istorie a fost construit de inginerul
german Karl Benz pe parcursul anului 1885, iar pe 29 ianuarie 1886 vehiculului
i-a fost acordat patentul nr. 37435. "Motorwagen" era propulsat de un
motor cu explozie în patru timpi, alimentat cu benzină. Costase 1000 de dolari,
echivalentul a 26.337 dolari în ziua de azi. Cum rezervorul automobilului era
plin cu carburant, unele ziare au sugerat că ar fi bine să-i fie retras
brevetul inventatorului, pentru a nu incendia întreg oraşul.
Automobilul demara greu, scotea un zgomot infernal şi un nor
de fum gros. Pentru a porni, motorul trebuia încalzit mai întai cu apă
fierbinte, iar apoi, în timp ce şoferul manevra pornirea, vehiculul trebuia
împins pâna când pistoanele ajungeau să funcţioneze singure. Marea performanţă
a automobilului era viteza: pe drum drept, atingea 16 km pe oră.
Potrivit estimărilor curente din cei 1,3 milioane de deținuți intrați pe poarta Auschwitzului 1,1 milioane au murit în lagărul de exterminare. Dintre aceștia 1 milion au fost evrei! Crima pentru care au pierit peste 90 % din deținuți la Auschwitz a fost că... s-au născut evrei! Cei mai mulți dintre ei au provenit din Ungaria+Transilvania (438.000), Polonia (300.000), Franța (69.000), Olanda (60.000), Grecia (55.000), Cehoslovacia (46.000) etc. În lagăr și-au găsit sfârșitul și peste 70.000 polonezi, 20.000 rromi, 10.000 prizonieri sovietici și sute de Martori ai lui Iehova, homosexuali etc.
Când am vizitat lagărul de exterminare acum 10 ani am fost îngrozit! Nu mi-am imaginat că omul poate fi atât de demon! Auschwitzul și „Soluția finală” a naziștilor reprezintă actele cele mai josnice din istorie. Nu trebuie nicidecum uitate de nicio generație! Am plâns când am ajuns în fața unei mici vitrine unde era expusă o păpușică ruptă și câteva hăinuțe de copil! Printre lacrimi am văzut în fața mea oprit un soldat evreu care și-a dat jos basca din cap, a privit și el vitrina, a privit la mine și a rămas uluit că plâng. I-am întins mâna în semn de salut și israelianul... și-a dat drumul la lacrimi. A fost cea mai frumoasă icoană: un creștin și un evreu plângând victimele nevinovate ale Holocaustului! Până la urmă cu toți suntem frați!
Un tânăr bărbat s-a dus la tatăl său bătrân și i-a spus că soția îl distruge. „Nu mai suport. Îmi vine s-o ucid. Chiar o voi omorî. Dar mi-e teamă că vor afla cine-a ucis-o. Te rog, mă ajuți?” Fără să pună vreo întrebare bătrânul a spus: „Da, te ajut! Dar... Există un dar. va trebui să faci anumite lucruri întâi pentru ca în ziua morți ei nimeni să nu te suspecteze. Va trebui să te porți grijuliu cu ea, iubitor, să-i vorbești dulce, să-i mulțumești, să o asculți și să o ajuți în gospodărie. Apoi, uite, îți dau un praf. Ajut-o zilnic să facă mâncarea și când nu te vede pune-i praf în farfurie. Astfel va muri încet!”
A trecut aproximativ o lună și tânărul și-a vizitat tatăl din nou. „Tată, nu mai doresc să moară! Am ajuns să o iubesc foarte mult! Dar tată, cum pot face acum să anulez otrava pe care i-am pus-o în fiecare zi în mâncare?” Bătrânul l-a asigurat să se liniștească. „Fiule, praful acela nu era decât... praf de orez! Ea nu va muri otrăvită. Dar fiule, otrava era în tine!”
s u r s a f o t o a i c i |
Azi e 24
ianuarie. Ziua Unirii Principatelor. Ziua când, acum 163 de ani, toți românii
au ales pe Cuza să-i reprezinte. Ziua când a început România modernă. România
reformelor mari! România puternică. Ei au reușit pentru că au fost uniți! Iar unitatea
a venit dintr-o singură iubire: patria!
În acest proiect deosebit au fost implicate clasele a X-a B și a XI-a A de la Liceul Tehnologic "Constantin Istrati". Prima lecție a fost predată de prof. Ofelia Negoiță la Crucea lui Cuza (sau Crucea Clăcașilor), aflată la intersecția Străzii Ecaterina Teodoroiu cu Calea Doftanei. Este o cruce din piatră, veche de mai bine de 150 de ani, realizată din donații și amplasată în locul respectiv în perioada în care, prin decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, târgul Câmpina era ridicat la rang de oraș (1864).
Corbul este singura pasăre care îndrăzneşte să se apropie de vultur. Pasărea neagră are chiar fantastic tupeu: se așază pe spatele vulturului și-I ciugulește de gât!
Interesant este că vulturul nu reacționează, nu intră în
luptă cu cioara. În schimb îşi deschide aripile şi zboară spre cer. Și, cu cât
se înalţă mai sus, mai sus, cu atât corbului îi este mai greu să respire şi...
cade singur! Din lipsă de oxigen. Corbii nu pot zbura la înălțimi!
Uneori, în viață, avem de-a face cu „corbi”. Obraznici, cu
nerușinare cât Pacificul, „corbii” vin să ne ciugulească fericirea. E plăcerea lor
să piște „vulturii” de grumaz. Tentația numărul unu este să ne luăm la
ciuguleală cu ei. Dar asta înseamnă să coborâm la nivelul lor. Să ne irosim
energia. Să folosim „armele” lor. Dacă vrei însă să te eliberezi de un corb
încearcă să-l aduci la nivelul tău, la înălțime!
Unii spun că ciorile sunt păsări inteligente. Sunt chiar mai
descurcărețe decât papagalii. Nu-i contrazic. Dar oricât s-ar chinui corbii nu
pot imita zborul vulturilor!
Trăiți ca vulturii: liberi și pe înălțimi! Mai aproape de cer se naște sfințenie! Corbii însă nu pot zbura niciodată acolo!
Nicolae.Geantă
Mă gândeam să-i
scriu câteva rânduri lui Nole. Nu să-l înfund în talpa iadului. Și nici să-l felicit
că a procedat cum a procedat. Ci pur și simplu să-i trimit o pildă. La care să
reflecte și el și întreaga lume. Poate că o s-o și fac...
Se zice că în
timpul unui război, când toți bărbații erau ieșiți la muncile câmpului, un sat
a fost invadat de soldații inamici. Aceștia au intrat în case și au început să
violeze femeile. Dintre toate una singură a reușit să se impună. Ea a luptat cu
soldatul inamic, l-a răpus și... i-a tăiat capul! După ce toți soldații au
plecat la cazarmă „victorioși”, iar femeile au ieșit în drum rupându-și hainele
de durere și urlând ca-n gură de șarpe, femeia nevătămată a ieșit cu scalpul adversarului
înaintea lor. Plină de mândrie și-a declarat victoria. Femeile din sat au
privit unele către altele. Deodată adrenalina s-a revărsat în ele. Ce-ar putea
justifica ele în fața soților lor? Ce-ar răspunde dacă vor fi întrebate de ce
nu s-au împotrivit, de ce n-au rezistat ca femeia vitează? Și s-au ridicat ca o
singură mână și au ucis femeia ce scăpase fără viol. Vorba cuiva: „au ucis
onoarea pentru a trăi rușinea!”
Lecția oferită zilele
acestea lui Djokovic nu e numai lecția lui Djokovic. Ori numai a administrației din țara cangurului. Este lecția lumii întregi.
Este lecția celor ce violează drepturile. Ei nu au decât regula lor sălbatică: violul
celor fără apărare. Este lecția celor ce se împotrivesc la viol! Da, se poate rezista!
Este lecția celor care ucid pe cei ce reușesc să rămână necompromiși! A Caiafelor. E-o
lecție despre corupție dar și despre dictatură (fi ea chiar sanitară). În
dictatură dictatorilor nu le pasă de nimic...
Chiar dacă am
colegi ori prieteni buni care o fac, eu nu pot fi împotriva lui Nole! În primul
rând pentru că ceea ce-a făcut este decizia lui (a și plătit deja pentru ea!).
Apoi, nu pot fi împotriva lui pentru că în cartea lui Iov (6:14), Scriptura ne
pune deslușit: „Cel ce suferă are drept la mila prietenului chiar dacă părăsește
frica de Cel Atotputernic!”
Încercați să apărați, nu să încălcați drepturile cuiva! Luptați cu ispita de-a trăda pe cel mai bun ca tine! Încercați să nu vă pierdeți drepturile pentru o supă de linte. Nici Irod, nici Iuda și nici Esau nu au ajuns în Ceruri.
Nicolae.Geantă
Sute de elevi ai
mei au telefoane la școală. În școală. În ore. Nu le folosesc pentru a
conspecta lecția, a căuta informații pentru îmbunătățirea cunoștințelor sau
pentru a face socoteli sofisticate la matematică. Pentru ei telefonul la ore
înseamnă sursă bună de copiat, entertainment, „chat” cu cei de acasă, oațapuri
fără sens și tik-tok-uri tâmpe. Lecția liceenilor români sună în toate direcțiile:
nu este imposibil să ai acces la tot și totuși să nu știi nimic! Cine vrea să
atingă nimicul nu trebuie să facă efort!
Le-am spus
liceenilor mei că nu există „nu pot”. Imposibilul se naște cel mai ades din „nu
vreau”! Renunțați la „nu se poate”! E șoaptă de diavol!
Nicolae.Geantă
sursa: Oxfarn |
Nu suntem împotriva oamenilor bogați. Ei sunt necesari atâta vreme cât nu creează inegalitate socială. Atâta vreme cât își plătesc impozitele, cât plătesc salarii decente muncitorilor (și la timp), cât respectă subalternii și pe oricine trece pe lângă ei. Atâta vreme cât nu își bagă nasul în politică, nu corup sistemul judiciar, nu corup primarii la licitații, nu amenință firmele mai mici, nu „fură cu acte” bunurile statului, cât nu se vâră ca niște vătafi comunali în inima de intravilane și le acaparează susținând că li se cuvin, cât nu poluează și se fac că nu știu... Sau cât, atunci când sunt spre faliment, când fiscalitatea le calcă pe urme, nu închid firmele, nu le transferă pe numele altcuiva, nu dosesc banii în republici bananiere, nu își iau tălpășița crezându-ne fraieri... Suntem de partea lor atâta timp cât au bun simț, cât întind mâna săracilor să îi ridice, nu să îi arunce în hău. Ori, atâta timp cât nu ne privesc cu dispreț ca pe niște „furnici”, cât nu se cred mici „dumnezei”! Cine se teme de Dumnezeu nu va face asta niciodată!
Mulțumim tuturor ce ați sprijinit și sprijiniți lucrarea din județul Tulcea. Sunteți părtași cu noi l extinderea Împărăției lui Hristos.
Zilele trecute am reușit și cumpărarea nutrețului pentru familiile cărora le-am făcut „cadou” vacile la sfârșitul lunii decembrie, 2021. Să cumperi unei familii sărace o vacă în toiul iernii și să nu-i oferi si nutrețul necesar este mai mult o pedeapsă decât un ajutor! (De aceea s-au cumpărat și baloți de fân sau de lucernă).
De aceea, tot ce faceți să faceți foarte bine! Tot ce faceți să faceți până la sfârșit! Tot ce faceți să faceți ca pentru voi!
Rugați-vă pentru noi! Implicați-vă alături de noi prin donații de orice natură! (contactați-mă aici, sau la nickbags@gmail.com).
Urmează un nou proiect: să utilăm patiseria! Este ridicată, tencuită, acoperită. Ne lipsesc cuptoarele, plita, mixerele, vesela etc!
PS: Așa cum v-am anunțat deja Mihai a avut accident. El și cei trei copii ai săi au scăpat ca prin minune. cu leziuni. Microbuzul însă este praf! De nereparat. Cine se poate implica e așteptat cu drag! Contactați-ne!
Era marți. Românii zic că marțea sunt trei ceasuri rele. Îi contrazic. Cu „paza bună trece primejdia rea”. Deci dacă nu ești atenți chiar și duminicile pot avea ceasurile rele. Și fiecare zi...
Dimineața am avut
ceva frisoane. Apoi dureri abdominale, dureri în piept și un scurt moment de
„aproape leșin”. Am fost sfătuit să merg la UPU. Spitalul e la 100 m de liceu.
Înainte să ajung am sunat o cunoștință. Două. Nu erau acolo. Ca-n legile lui
Murphy: când ai nevoie expresă de cineva, lipsește! Am intrat pe poarta
spitalului. Uitasem să vă zic: e secție Co(vrig)! Tulburat, cu dureri și
mușchii ca apa!
Ea a plecat în dormitor. Salutând respectuos. Dar tristă. Eu i-am urat “noapte bună”. Și deodată mi-am amintit o poveste: “Un șarpe a intrat într-un atelier de tâmplărie, și în timp ce se târa a dat peste un fierăstrău. Evident ca a fost ușor rănit. Apoi, cu toată furia șarpele a mușcat fierăstrăul. Dar s-a rănit grav la gură! Văzându-se plin de sânge s-a hotărât să atace fierăstrăul. S-a încolăcit după el și l-a strâns, l-a strâns, l-a strâns… Cu toată puterea. Dar, cum bănuiți deja, s-a… sinucis!”
Câteodată acționăm extrem de ciudat cu cei de lângă noi. Poate chiar cu aceia ce ne sunt cei mai dragi. Ne înfuriem. Ne mâniem. Ne folosim dinții. Și, ne trezim că până la urmă ne rănim pe noi! Sângerăm… Putem muri!
Murim câte puțin de fiecare dată când mușcăm cu ură din iubire. Murim câte puțin de fiecare dată când ne mâniem. Murim câte puțin de fiecare dată când reproșăm. Murim câte puțin de fiecare dată când pentru spiritul dreptății sacrificăm iertarea!
Simțeam c-am murit. I-am scris povestea cu șarpele. I-am trimis îmbrățișări și multe inimi. Iar pe telefon mi-a apărut instantaneu: “I love my dad”. Atunci am înviat!
Nicolae.Geantă
https://ziare.com/homosexualitate/homosexualitate-justitie-revolutie-si-dumnezeu-1719697
De ce incredibil? Pentru că ziare.com este presă aservită globalismului, progresismului. Pe acest site - cel mai mare site online de ziare din România - nu veți găsi aproape niciodată ceva anti-homosexualitate, anti-vaxcinare etc.
Uneori în încercări strigăm la Dumnezeu: „De ce ne-ai lăsat să ne descurcăm singuri? E tare greu!” Atunci diavolul ne injectează vitriol în urechi. Amăgiri. Strigă înapoi și tu în urechile satanei, ca Naum: „Domnul este bun. El este un loc de scăpare în ziua necazului și cunoaște pe cei ce se încred în El!” (Naum 1:7)
Eu știu că încercările vieții sunt mari, dar mai știu că Dumnezeul meu este atotputernic!
Merită lăudat Dumnezeu! Nu doar că ne protejează de săgețile celui rău, dar și pentru că suferă de fiecare dată când sângerăm!
Nicolae.Geantă
Viața este ca o reflexie în apă:
- ce ești tu, aceea arăți!
- ce vezi la alții, va fi în tine!
- ce semeni, aceea culegi!
- ce dai, aceea primești!
- ce trimiți, vine înapoi!
- ce înveți, aceea știi!
- ce preț pui pe Dumnezeu, acel preț îl pui pe tine!
Fii foarte atent: Orice faptă bună sau rea, într-o zi se va întoarce la tine!
(Nicolae.Geantă)
Românii creștini mai știu că în ziua Botezului Mântuitorului Isus, Duhul Sfânt a coborât peste El „ca un porumbel” (Marcu 9:10), „în chip de porumbel” (Matei 3:16), „în chip trupesc, ca un porumbel” (Luca 3:22), prin urmare foarte mulți credincioși au dat chip de porumbel Duhului Sfânt.
Botezul a fost un act atât de important încât la eveniment a participat integral Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Duhul. Noi știm că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt una și aceeași persoană. Noi mai știm că la „facere” Trinitatea a luat hotărârea ca „omul să fie după chipul și asemănarea Noastră”. Adică Dumnezeu e la chip ca noi, ca oamenii. Dumnezeu este ca Fiul, ca Isus. Dar de ce dacă Tatăl a rămas nevăzut deși și-a făcut auzit glasul din Ceruri, Duhul Sfânt a luat chip de porumbel?
În primul rând Duhul Sfânt s-a relevat lui Ioan sub forma unui porumbel pentru că în antichitate porumbelul era în primul rând simbolul dragostei! Dumnezeu s-a relevat nu prin forță ci prin dragoste. Dragostea Sa pentru omenire este Omul Isus!
În al doilea rând porumbelul era simbolul blândeții. Evreii, cei mai mulți, dar și omenirea de azi au imagine distorsionată despre Dumnezeul atotputernic. E drept, El e deasupra oricărei puteri de pe pământ și din înalturi („Toată puterea mi-a fost dată în Cer și pe pământ”, zice Isus), dar puterea această e plină de blândețe! Iar pe pământ nu a existat niciodată un om mai blând ca Hristos Isus.
În al treilea rând porumbelul era simbolul umilinței! Hristos nu a pășit pe pământ în opulență, în mărire și aroganță, ci ca Cel mai smerit Om ce a trăit vreodată. Dumnezeu în iesle, Dumnezeu tâmplar, Dumnezeu flămând în deșert, Dumnezeu fără să aibă „un loc unde să-și pună capul”, Dumnezeu cu o singură cămașă, Dumnezeu scuipat de oameni, batjocorit, crucificat? Mai știți pe planetă vreun Dumnezeu mai umil și mai glorios, mai plin de putere? Umilința Lui Isus nu i-a știrbit din măreție, nu i-a umbrit din divinitate! Smerenia sa este cea mai mare forță din lume!
Duhul Sfânt nu are chipul unui porumbel. L-a îmbrăcat așa de Bobotează pentru că dragostea, blândețea și smerenia nu se văd cu ochii. Dar se simt cu inima!
Trebui să fim plini de dragoste! Trebuie să fim blânzi! Trebuie să fim smeriți! Altfel nu vom vedea deschizându-se Cerurile, și nici nu vom auzi vreodată glasul lui Dumnezeu care să ateste: „acesta este fiul meu!”. Da, în cer nu intră nimeni dacă nu se aseamănă cu Isus!
Le-am spus tinerilor că în Biblie se cere ca atunci când faci ceva pentru cineva trebuie „să faci ca pentru Domnul” (Coloseni 3:23). Pavel spune că asta înseamnă să fie făcut perfect, fără cusur. Dumnezeu nu primește jertfe care au cusur. Tradus pentru actualitate, înseamnă că pentru El nu faci caritate cu zdrențe, cu brânză ce-a mucegăit prin frigider sau cu cozonacul uitat în tindă după Crăciun. Și nici nu poți ține Biserica cu preșuri pe jos când tu acasă ai parchet de mahon! S-ar putea ca jertfa să fie neplăcută!
Dacă oamenii ar lucra pentru ceilalți ca pentru Dumnezeu ar face totul cu teamă, cu respect, cu pasiune. Atunci politicienii nu ar mai batjocori populația, nu ar mai da legi în propriul lor interes, medicii ar trata oamenii fără plicuri, fără plase de daruri, poliția nu ar mai lua șpăgi, preoții nu ar mai percepe taxe de pomenire, de înmormântări, de... pastorii nu s-ar mai comporta ca vătafii pe moșie! Nu ar mai exista corupție, hoți, incest, homosexualitate, alegeri falsificate, terorism, analfabetism promovat la loc de cinste, cultură în loc de Duh Sfânt...
Nimic nu merită să rupeți relațiile de familie! Membrii familiei sunt ca membrele unui trup: împreună la bine și la greu. Suferă unul, suferă toți! Fericire în familie vine ca o terapie de grup.
Nu vă tratați
familia mai prejos decât prietenii! Ai vorbi cu familia ceea ce nu îți permiți
cu prietenii? Cine nu-și poate respecta familia nu va respecta pe nimeni!
Nu fiți niciodată
prea ocupați când e vorba de timpul stat cu cei dragi. Ai dori ca partenerul,
copiii ori părinții tăi să nu își facă timp pentru tine? Timpul investit în
familia ta este de faptul timpul investit în fericirea ta!
Puneți interesele
copiilor peste interesele voastre de părinți! Investiți în ei Renunțați la o
parte din libertăți, din tabieturi, din drepturile mult visate. Investiția în
copii e cea mai de succes afacere.