Dar, nu vă lăsaţi amăgiţi, cele două sentimente se trag din aceeaşi rădăcină. Şi ambele au acelaşi efect: vă ţin departe de Tatăl vostru.
Mândria zice: "Eşti prea bună pentru el".
Ruşinea zice: "Eşti prea rea pentru el".
Mândria te îndepărtează.
Ruşinea te împiedică.
Dacă mândria e cea care merge înaintea căderii, ruşinea e cea care te împiedică să te ridici după cădere.
(Max Lucado)
Mândria umblă cu nasul pe sus. Ruşinea e tot timpul cu faţa în batistă.
Mândria nu se sfieşte să susţină în gura mare, o prostie imensă cât Pacificul. Ruşinea nu-ndrăzneşte să argumenteze în şoaptă nici măcar cu adevărul.
Mândria e elefantul din magazinul cu porţelanuri. Dărâmă toate rafturile dintr-o mişcare. Ruşinea nu le mişcă, aşa că porţelanurile zac nestrălucitoare în praf.
Mândria zice: "Pot muta singur munţii".
Ruşinea zice: "Eu nu-s în stare de nimic".
Mândria e un puseu de mizantropie.
Ruşinea e o vervă de naivitate.
Dacă mândria e narcisism la vedere, ruşinea e egoism ascuns.
(Nicolae Geantă)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu