vineri, 30 august 2024
joi, 29 august 2024
marți, 27 august 2024
vineri, 23 august 2024
joi, 22 august 2024
Biserica, spital pentru toate întrebările - de Nicolae.Geantă
Pe salvările Boston Childrens Hospital am citit serile trecute deviza acestora: „where the world comes for answers” (unde lumea vine pentru a primi răspunsuri). E drept, la spital oamenii aleargă să primească răspunsuri: pentru cancere, pentru diabet, pentru preinfarcturi, pentru sarcini. Sau pentru alte 1001 de boli. Asta pentru a rămâne în viață! Dar nu spitalul are toate răspunsurile. Sunt boli pe care nu le poate trata. Deci întrebări fără răspuns. Și totuși la spital mor oameni!
Îi spuneam lui
Wolfi, un prieten afro-american care mi-a fost gazdă în Boston, că Biserica are
toate răspunsurile. Și pentru moralitate, și pentru educație financiară și pentru
cea familială. Și pentru „cum să reziști în persecuții!” Spitalul nu te poate ajuta în astfel de probleme. Pentru că
spitalul are răspunsuri doar pentru trup. Biserica vindecă și sufletele! (Dar
și trupurile!)
Puterea lui zero – de Nicolae Geantă
Noi știm că zero e totuna cu nimic. E gol. E ceva lipsă. Oricât ar fi de adunat și înmulțit, zero e tot zero. Adică nedefinit, cum ar zice matematicienii. Un măr plus zero e tot un măr. O capră minus zero e tot capră. Chiar dacă ridicăm zero la orice putere, tot zero rămâne. 01=0, 02=0, 0100=0, 01000=0, 0n=0! Adică nul. Am citit astăzi că vestitul matematician român Grigore Moisil ar fi concluzionat astfel chestiunea de mai sus: „o nulitate ridicată la putere rămâne tot o nulitate!”
Motto-ul profesorului Moisil ar trebui să ne aprindă niște
beculețe în creieri (și poate și la călcâie). Noi credem că urcând în funcții,
în ranguri, în grade căpătăm valoare. Și astfel oferim oamenilor „scaune mai
înalte decât cărțile pe care le-au citit”, ca să-l parafrazez pe Honore de
Balzac. Oferim diplome. Iar prin biserici… amvoane. Paradoxal, cu cât îi urcăm
mai sus cu atât sunt mai „nuli”!
Zero adunat cu ceva dă acel ceva. Zero plus unu egal unu.
Dar zero ridicat la orice putere e tot nimic. De aceea Dumnezeu ne spune că
oricât am urca fără El nu am ajuns nicăieri. Pare utopic, dar El e singurul
care poate da putere lui zero!
Nicolae.Geantă
miercuri, 21 august 2024
marți, 20 august 2024
DE CE ISUS? Turneul Misiunii Betania Chicago în România, 2024 (8, Deva)
Din cei peste 53.000 de locuitori ai Devei, din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (65,93%), cu minorități de romano-catolici (5,49%), penticostali (2,35%), reformați (1,78%) și baptiști (1,06%). Creștinii după Evanghelie reprezintă undeva 0,2%. Interesant este că pentru 20,77% nu se cunoaște apartenența confesională, conform Recensământului Populației din anul 2021 (Recenzare din 2021, care s-a făcut electronic, a avut mari lacune de informații. E un rateu al indicilor demografici oficiali).
luni, 19 august 2024
DE CE ISUS? Turneul Misiunii Betania Chicago în România, 2024 (7, Râmnicu Vâlcea)
Vineri 5 iulie 2024. Autocarele au ajuns târziu la Hotel Ramada din Râmnicul Vâlcea. După miezul nopții. La ora 2,00 AM. Drumul dela Pitești spre Sibiu e aventură în necunoscut. Sute de camioane, mii de autoturisme, merg sau vin din vacanță, fac ca trecerea dinspre Muntenia spre Transilvania să fie mai mult decât stresantă! Prin harul lui Dumnezeu călătoria a avut loc în noaptea de 4-5 iulie, cu 3 zile înainte ca șoseaua națională să se închidă de tot datorită autostrăzii (A1) care este în lucru. Și totuși, în noapte fiind, înaintarea se face în ritm de melc și așa, cu șoseaua neînchisă. La recepția hotelului s-a ajuns târziu, iar check-in-ul a durat și acela parcă o veșnicie. Asta atârnă și mai greu când ai mulți tineri în grup, când ai copii după tine, noaptea pe holurile recepției… Da, așa este misiunea în echipă. Brr! Bine că toate se sfârșesc cu bine! Totuși ziua de vineri a fost mai liberă și s-a putut dormi până târziu!
Vineri fratele Luigi a venit cu nepotul dela Giurgiu! Asta
în miezul zilei, pe 38-40 de grade C. Nicolae Geantă a venit din Prahova. Și
bineînțeles traficul a fost și mai anevoios ca noaptea, mai ales ca a fost
deviată circulația prin… sate! Dar…, uite așa mai putem vedea și România.
România rurală! România autentică! Pentru că da, România s-a născut la sat, și
identitatea ei este încă la sat! Fără căpițe de fân, fără lavițe la porți, fără
fântâni cu cumpănă, România nu e autentică! Și nici fără oi! Constantin
Brâncuși spunea că nu poate concepe „România fără oi”! Iar eu cred că nu putem
concepe România fără rromi! Ei finalizează tabloul mioritic!
Situat pe paralela de 45 grade Nord - adică exact la
jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord; dar și undeva în centrul
României - Râmnicu Vâlcea e un oraș cu puțin sub 95.000 locuitori. Municipiul este străbătut de râul Olt, la
capătul de sud al defileului acestui râu – o vale îngustă (Alutus) printre
Munții Carpați. Deși istoria urbei este bimilenară, Râmnicu Vâlcea este atestat
documentar abia la 1388, când domnitorul Mircea cel Bătrân confirma mânăstrirea
Cozia.
duminică, 18 august 2024
Nicolae Geantă - IQ-ul furnicii...
joi, 15 august 2024
miercuri, 14 august 2024
Nicolae Geantă - Poate nu voi avea rezultate mari, dar îmi fac datoria!
sâmbătă, 10 august 2024
„Nihil sine Deo” după Cărtărescu - de Nicolae Geantă
Cineva, un cunoscut, mi-a trimis un articol al domnului Cărtărescu. Mircea Cărtărescu. Mare scriitor contemporan român. Autor de literatură, pretendent la un Premiu Nobel. Persoana care mi-a trimis înscrisurile domnului Cărtărescu a fost tare entuziasmată. Eu dezamăgit... Iată ce zice renumitul maestru în scrierea numită „Nimic fără Dumnezeu”:
“Eu am fost crescut fără Dumnezeu. N-am spus niciodată “Inger, îngerașul meu”, n-am îngenuncheat împreună cu mama lângă pat, n-am fost la biserică, n-am cântat colinde creștine. La mine n-a venit niciodată Mos Crăciun. Din primii ani de viața am auzit că Dumnezeu nu există, că sfinții, îngerii si Iisus Însuși sunt născociri băbești, că preoții sunt niște trântori. Există poate în sufletul sau in trupul nostru un organ deschis pentru a-L primi pe Dumnezeu în noi, din fragedă pruncie, “odată cu laptele supt de la mama”, cum se zice. Dacă trec anii si nimeni nu stropește sămânța aceasta cât un bob de muștar, ea se va chirci si va muri. Așa cum copiii crescuți de lupi nu vor vorbi niciodată, cel crescut fără rugăciune si sentiment religios nu va fi niciodată un credincios adevărat. Mă simt si eu copil-lup al lui Dumnezeu. Nu poți asedia cetatea lui Dumnezeu. Ca să fii în ea, trebuie să te fi născut țn ea. Pot mișca propria mea mână, pentru că ea face parte din corpul meu. Nu știu cum să fac să o mișc, dar știu că ea asculta și se mișca. Nu vei putea clinti astfel, prin pura voință, nici un cocoloș de hârtie, pentru că el nu este în tine. Asta înseamnă, poate, credința. O astfel de credință trebuie să ai ca să muți munții din loc: ei trebuie să fie în corpul tău, legați de voința ta. Fără să fii în Dumnezeu și Dumnezeu în tine nu poate exista credință adevărată.
Băiețelul meu își spune rugăciunea seara, cu mama lui. El nu va fi orfan, nici copil-lup. Slavă Domnului, el s-a născut în cetate și va crește odată cu ea. În ochii lui frumoși nu există vreo îndoială. El a moștenit lumea pe care tatăl lui o caută unde nu poate fi. În el, organul dumnezeirii e la fel de prosper și activ ca toate celelalte organe ale trupușorului său. Dacă va vrea Dumnezeu, băiatul meu are toate șansele să ajungă un om întreg” (Mircea Cărtărescu)
Ce să zic citind un astfel dea articol? Că viața domnului Cărtărescu e… decât filosofie? Că domnia sa crede că trebuie să te naști în creștinism ca să ajungi creștin? Și atunci sălbaticii, pigmeii, triburile auka ori karamajong cum ajung la Hristos? Dar eschimoșii? Gândirea dumnealui e asemeni hinduismului: te naști cu o karmă și trebuie s-o porți. Să duci stigma în spate. Dar dacă ar fi așa degeaba a mai murit la Golgota Mântuitorul lumii! Gândirea domnului Cărtărescu nu permite oamenilor slabi să devină puternici. nici ateilor să se convertească. De asemeni crede că e de bon ton ca pruncul domniei sale să fie creștin. iar el să rămână în lumea pe care o caută fără unde nu poate fi!
vineri, 9 august 2024
marți, 6 august 2024
O nouă carte a doctorului Vlad Schlezak. Despre ADICȚII / DEPENDENȚE
👉🏻Azi, mulțumesc
pastorului și profesorului Nicolae Geantă, PhD. Pe Nicu îl cunosc de mai mulți
ani și în trecut chiar mi-a prezentat o carte la festivalul de carte
“Gaudeamus”. Este un intelectual, autor și un om deschis apreciat
internațional.
O amintire deosebită cu Nicu, pe care v-o împărtășesc, o am
în urmă cu 8 ani când l-am luat cu mine la evaluări de status mintal la
consiliere APCCM. Majoritatea doctorilor(care nu sunt psihiatrii), păstorilor,
preoților, psihologilor, consilierilor nu știu așa ceva pentru că ține de
psihiatrie pură și multă experiență clinică care e normal să nu o ai dacă nu
ești în domeniu. Îi explicam la vremea respectivă lui Nicu metodologia mea
creștin-medicală APCCM la cazurile ce le aveam în față amândoi și care ne solicitau
ajutorul, cazuri la care nu știai din prima dacă e o depresivă, dacă e un
anxios sever, dacă e un drogat, un psihotic, un demonizat, dacă e o familie
disfunctională care aplicau greșit Scriptura și aveau drept urmare adolescenți
rebeli dificili, dacă e un neascultător de Dumnezeu mascat în sfințenie
legalistă etc. Nicu, deși era pastor cunoscut și cu mulți ani de experiență, a
stat, a ascultat și învățat ce i-am spus cu o smerenie care m-a impresionat. E
printre puținii pastori care au acceptat în anii aceia să vină cu mine la munca
de teren, practică dificilă, fără aplauze, fără likes, fără shares, fără
publicitate de superstaruri, ci pentru ajutorul oamenilor suferinzi care își
dădeau consimțământul la ajutor multidisciplinar.
E singura amintire care o am cu Nicu în care el a fost „studentul”. În rest, el este de-obicei profesorul! Mulțumesc Nicu pentru recenzia cărții (de mai jos):
🔴 Trăim într-o lume a adicțiilor. Atât cei mici cât și cei mari au dependențe. De telefon, de gamming, de televizor. Dar și de alcool, de tutun ori de droguri. Ba chiar de pornografie, de sexualitate. Sau mai rău... de prostituție! Prin urmare medici, consilieri, batalioane de preoți, pastori ori profesori caută soluții pentru ieșirea din criză. Din sevraj. Medical sau emoțional. Și paradoxal, deși sfaturile se-nmulțesc, adicțiile sunt un aluat care dospește continuu. În acest context, dr. Vlad Schlezak vine cu un volum nou de terapie: „Dependențele moderne și reabilitarea prin psihoterapia creștin medicală APCCM”. Medicul român dar londonez, ne prezintă succint dependențele și consecințele. Zecile de tulburări cauzate. Apoi, ca orice doctor care vrea vindecarea pacienților săi, Vlad Schlezak ne prezintă rețete ale ieșirii din criză. Dar nu numai dintre cele testate în laborator sau spital. Le condimentează cu Scriptura. Cu sfaturile sfinte ale lui Dumnezeu.
Cine-l citește pe Vlad Schlezak nu are cum să nu constate că
doctorul surprinde. Prin abundența de informații. Ștințifice și biblice. Când
îi citești cărțile nu poți să nu tresari. Să nu înțelegi că nu numai știința
vindecă boli, dependențe, așa cum ne învață cei mai mulți dintre medici. Ci
Vindecătorul este în primul rând Dumnezeu. Pentru paginile de față dr. Schlezak
nu a depus doar o muncă titanică. Ci a investit empatie. Ca dovadă, în ultimul
capitol al cărții a scris un jurnal de schimbare personală și ne-a lăsat 12
pași biblici pentru reabilitare. Dar ca să ieși de sub carapacea dependențelor
nu trebuie numai să citești. Ci să începi să te lupți cu tine. Și, orice drum,
oricât de lung ar fi, începe cu primul pas!
Nu sunt mistic, dar cred că doctorii ar trebui să recomande
pacienților ca pastilele se fie luate nu cu apă, ci cu rugăciuni. Tot așa este
și volumul de față despre „Dependențe și „Reabilitare prin psihoterapie
creștină medicală”. Este un medicament care se ia cu rugăciune! Din adicții cel
mai rapid ieși când... te așezi pe genunchi!
🔴Nicolae
GEANTĂ, dr.,
pastor, profesor, publicist
Mulțumesc Nicu și Dumnezeu să te binecuvânteze și călăuzească în continuare !
Dr Vlad Schlezak, medic psihiatru creștin, fondator psihoterapie/ consiliere creștin-medicală APCCM, autor
vineri, 2 august 2024
joi, 1 august 2024
O zi la VBS Bethany Chicago - de Nicolae Geantă
Ce m-a impresionat la Bethany sunt spațiile uriașe în care își desfășoară activitatea Școala Duminicală. O mulțime de săli, cu mobilier și logistică de ultimă generație, cu învățători pricepuți pe măsură. Cu bucătărie enormă și sală de mese pe măsură (cred că încap lejer 1000 de inși!), cu Gym (sală de sport), ori sală de alimente, Sunday School Bethany Chicago bate lejer și de departe cam orice școală de stat sau particulară din România! Însă și investițiile sunt pe măsură! Pentru că școala de pe Caldwel Avenue Niles nu face parte din programul România Educată (deși sunt români) care crede că educația se face fără investiții, fără bani. Și totuși, deși costisitor totul, la Bethany educația bună se face cu voluntari!
VBS, sau Școala Biblică a vacanței de vară, este un proiect al Departamentului Școlii Duminicale, care cuprinde un număr de 250 de copii organizați în 10 clase. De-a lungul anului acest Departament organizează: programe muzicale în cadrul serviciilor bisericii, evanghelizare (copiii trebuie să își aducă un prieten la școala duminicală), „Micul Misionar”, colindele de Crăciun, VBS și... Convenția Anuală a Copiilor. Asta da investiție în prunci. Ei sunt Biserica de mâine. Dar și biserica de azi. Deci trebuie echipați încă de pe acum! Și, cum îi echipăm așa îi vom avea. Copiii sunt ca săgețile în mâna arcașului. Săgețile se duc spre ținta care o pregătim. Și ajung atât de departe cât întindem noi arcul!După ce le-am vizitat sălile, după masa de prânz am vorbit elevilor despre „nevoia de citit”. Despre nevoia de a ne face prieteni din cărți. Mai ales azi, în lumea unde virtualul e principalul mâncător de timp. De resurse. De caractere. De fericire... Cititul nu ucide pe nimeni. Cititul transformă. Cititul îmbogățește. Cititul e mai relaxant decât sportul! Cine are carte, are parte. Și maniere. Nu fugiți de cărți! Puteți deveni bogați! Nu doar în bani! După rugăciunea pastorului Dorin Juravle, copiii au alergat spre sălile de curs, unde au avut diferite lecții și aplicații biblice (de exemplu într-o sală un grup de copii au construit „cortul lui Avraam” - ca pruncii de azi să înțeleagă mai bine condițiile de trai din vechime), concursuri sportive (pentru pici soccer/fotbalul a fost cel mai gustat), diverse jocuri, în săli sau în parcarea bisericii. De asemeni, într-un colț al parcării s-a amenajat o mică... „farmă” cu animale domestice (închiriate): găini, gâște, rațe, oi, capre și chiar... ponei, pe care copiii aveau ocazia să-i călărească!
Îi admiram cu toții pe pruncii ce se zbenguiau bucuroși, când deodată mi-a venit o întrebare în minte: oare de ce ne chinuim să construim zgârie nori, down town-uri dacă relaxarea ne-o găsi tot în preajma naturii (plantelor și animalelor) create de Dumnezeu. Era doar o întrebare...
Că educația costă dar se face cu pasiune și cu... voluntariat!
Că cititul a civilizat oriunde a pătruns.
Că bucuriile și relaxarea adevărată vin din resursele create de Dumnezeu.
Că ceea ce investim în copiii noștri azi va decide cine vor fi ei mâine.
Că Dumnezeu oferă cu abundență binecuvântări acolo unde oamenii se implică.