Se lasă noaptea - Mihaela Mănescu

Se lasă noaptea. Noaptea de-ndoieli

Ce-mi picură în duh atâtea lacrimi...

Mi-e calea toată plină de greșeli,

De ani de remușcări și șovăieli

Ce-au prăvălit pe Tine-atâtea patimi...

Se lasă noaptea. Vina m-a-ncolțit

În cel mai negru hău de disperare

Că mii de amintiri m-au năpădit

Când tot trecutul mi l-am amintit

În Fața Ta de Sânge și sudoare...

Se lasă noaptea. M-amăgesc năluci

Înfometate de singurătate;

Mă prind fiorii răscolind năuci

Înșelătoare glasuri la răscruci

Ce Te-au lovit cu-atâta răutate...

Se lasă noaptea. Noaptea de granit.

Apăsătoare gânduri mă frământă...

O, scump Isuse, eu Te-am răstignit!

De dragul meu, pe-o cruce ai murit.

Dar ce-am făcut cu Jertfa Ta cea Sfântă...?

Mihaela Mănescu

Biserica Punct București