Nicolae Geantă - Învinge-l pe Sanherib!

Video by Bethanny Church Chicago

postat de Marian Năsăudeanu, Italia

Spune-ți inimii (poem)

Spune-ți inimii să tacă în durere și-n mânie,

că-n mânie și durere, omul spune ce nu știe

și lucrează ce nu-i bine și ia hotărâri nebune.

A putea tăcea-n mânie este-o mare-înțelepciune.

Spune-ți inimii să rabde la necaz și la-încercare.

Nu regretă niciodată cel ce a avut răbdare

dar regretă-întotdeauna cel ce n-a lăsat să treacă

și-a spus vorba ne-nțeleaptă care trebuia s-o tacă.

Spune-ți inimii s-aștepte când știi bine că-ai dreptate.

Vine-o zi când ea se-înalță mai puternic decât toate.

N-a rămas nici de rușine, nici de pagubă vreodată

cel ce-a așteptat dreptatea ce-i fusese încălcată.

Spune-ți inimii să creadă chiar și-n vremile mai grele.

Dumnezeu e totdeauna mai puternic decât ele.

Vremurile nu țin veșnic, pe tirani îi ia furtuna.

Dumnezeu, pe cel ce crede însă-l scapă-întotdeauna.

Spune-ți inimii să lupte pentru cauza cea frumoasă.

Adevărul, de rușine, Dumnezeu, în veci nu-l lasă.

Nici iubirea înjosită, nici dreptatea încălcată.

Cel ce luptă pentru ele, fie sigur de-orice dată.

(*Nu știu autorul)

De ce-a trecut Dumnezeu evreii prin mare? - Nicolae Geantă

Când Dumnezeu a hotărât să-și scoată poporul din Egipt, Moise a primit instrucțiuni să meargă din Ținutul Gosen spre Marea Roșie. Făcând un ocol considerabil. Dar de ce au trebuit să meargă spre mare și nu direct pe drumul comercial al Semilunei fertile. Care ducea din Egipt în Mesopotamia!

Inițial eu am crezut, cum cred și alții, că evreii au trecut prin Marea Roșie ca simbol al "botezului" lor. Orice slujitor al Domnului înainte de a fi pus în lucrare trebuia spălat, curățit cu apă! Și Israel era ales ca un popor sfânt, un popor de preoți pentru Neamuri. Lucrurile acestea se predică la botezuri.

Apoi am crezut ca Iahve și-a trecut poporul prin mare ca să-l ducă la Muntele Sinai unde i-a dat Legea. Pustia Sin era o rută mai apropiată de Canaan, dar mai îndepărtată de muntele Sinai unde se descoperă Dumnezeu "față în fată".

Apoi m-am gândit că a trebuit să treacă prin mare pentru a despărții evreii de egipteni. Pe primii marea i-a salvat, pe ceilalți i-a nimicit. Am mai crezut că trecerea prin mare ca pe uscat este o lecție nouă a minunilor. Dar nu văzuseră evreii atãtea minuni în Egipt?

Dar azi dimineață am aflat motivul! 

Ciumă și duh - de Vladimir Pustan

În timpul marii epidemii de ciumă din Marsilia, călugării de la Mănăstirea Mercy au fost trimiși să ajute. Să îngrijească bolnavii, să îngroape morții, să curățească locuințele, să ardă hainele infestate. Adică să facă lucrurile cele mai periculoase, cele mai expuse, cele mai urâte. Au plecat în număr de 81 și după patru luni au mai rămas 4. Din cei 4 supraviețuitori , 3 au scăpat cu viață pentru că fugiseră. Singurul supraviețuitor ce a rămas până la capăt la datorie, uitându-se la cele 77 de cadavre ale colegilor săi a zis ”Fraților eu trebuie să fiu cel ce rămâne”.

De fapt asta e esența botezului cu Duhul Sfânt de la Rusalii. Să facă din noi oameni care să rămână. Când toți fug, când puțini mai merg la biserică, când puțini mai slujesc, când puțini mai dăruiesc, ajută, noi trebuie să fim din cei ce rămân.

Într-o lume de ciumați va trebui să rămânem chiar dacă ne va costa rămânerea. Călcându-ne pe noi înșine, pe frică, pe ambiții, pe mândrie, trecând testul batjocurei, să rămânem.

Ciumei de afară să-i contrapunem Duhul…

Vladimir Pustan

http://www.ciresarii.ro/index.php/ciuma-si-duh-vladimir-pustan/

Nu-ți declanșa butonul de panică! - de Nicolae.Geantă

,,De ce vă este frică?" (Matei 8:26)

Zilele trecute m-am simțit foarte rău. Și dintr-o dată optimismul meu cavaleresc s-a transformat în teamă de pitic. Teama adoră stările de panică. Iar panica oarbă aduce frământări, insomnie... Necredință. Îți dai seama ca ai atins fără să vrei butonul "Ai dat de belea!". Apoi te-mbolnăvești de scenarită!

Societatea accelerează panica. Ciocolata va afecta iQ-ul, politicienii vor aduce dezastru în salarii, ghețarii topiți inundă planeta. Mass-media îi dă upgrade-uri. Cad asteroizi, carnea roșie duce la cancer, gripa aviară a ajuns în cutare fază. Frank Furedi spunea că în Anglia termenul risc din ziare a crescut din 1994 până în 2000 de nouă ori. Suntem cea mai îngrijorată generație. Deși avem tot, de toate!

E drept teama abundă viețile noastre. Ne e teamă de nereușită, că nu vom avea destul, că Dumnezeu nu ne răspunde! Ne e teamă că nu suntem importanți, agreați de ceilalți, acceptați de Hristos. Dar știți ce sunt uimit? Că de cele mai multe ori ne panicăm pentru lucruri care nu există! 536 milioane de americani s-au declarat bolnavi, spune Max Lucado. Dar populația USA abia a depășit 310 milioane! Teama e mai mult scenarita...

Motivat de irațiunii - de Nicolae.Geantă

Casa și împărăția lui faraon sunt pline de broaște. În pat, sub car, pe birou ori chiar pe "pizza ce urma s-o mânânce", vorba lui Kim Davis. Broaștele nu puteau fi controlate. Erau prezente unde ți-era lumea mai dragă. Și culmea, vrăjitorii faraonului pentru a-și demonstra puterea tot... broaște fac! Interesant este că deși sugrumat de ele, mai marele Egiptului îi spune lui Moise că ar vrea să scape de batracieni... mâine! 

Nu știu dacă faraon credea că broaștele vor pleca singure. Nici dacă îi făcea plăcere să trăiască cu ele. Dacă se obișnuise cu ele. Dar știu că nu e singurul care gângește așa. Irațional. Și noi îl copiem. Atunci când un soț nu se poartă cu dragoste cu soția sa deși știe că resentimentele ii pot frânge inima și-i va fura bucuria. Când un dependent de pornografie se învârte mereu pe lângă laptop și până la urmă-l deschide, deși se simte cumplit de vinovat. Când ști că mâine ai examen și dacă nu înveți rămâi repetent. Când un bețiv își ia angajament că nu va pune paharul la buze, dar după ce trece de cãrciumă un kilometru se întoarce învins. Când o femeie deși știe că familia ei e îngropată în datorii, nu rezistă tentației și face din nou împrumuturi pentru luxul personal. Când un creștin știe că trebuie să-și înfrâneze limba care-l poate trimite spre gheenă, dar scoate prăjiturele dulci din fiecare bârfă! Când faci lucruri iraționale dar motivate, spune filosoful David Pears. Asta sună ca și cum ai comanda o salată de broaște ca garnitură!

Iubirea

Iubirea e viață, iertare, Alin,
E susurul blând și glasul divin,
E șoaptă chemării ce vine de sus,
Iubirea e cerul sublim la apus.
Iubirea nu are-nceput sau sfãrșit,
Iubirea e cel mai frumos infinit.
Iubirea-i o taină, o minune, un dar,
Iubirea în fond e totul, e har!
Iubirea rămâne stăpână mereu,
Fiindcă iubirea e chiar Dumnezeu!

(Nu știu autorul)

Nicolae Geantă la Londra

28-30 iulie 2017 - Biserica Sf. Treime Hendon

Pastorul ne-a furat lingurița!

Un pastor a participat ca invitat la Cină, la o familie din congregația sa. După ce a plecat acasă, soția gazdei a spus soțului: "Cred că pastorul ne-a furat lingurița". Lucrul acesta a deranjat-o vreme îndelungată.

După aproximativ un an cuplul a fost invitat avasă la pastor la Cină. Neputând să mai reziste, femeia l-a întrebat ore păstor: "Ne-ați furat lingurița anul trecut? Că nu o găsim nicăieri, deși am răscolit casa?"

Pastorul a răspuns sec: "Nu am furat-o, am pus-o în interiorul Bibliei tale!"

Morala: Dacă ai pierdut ceva, caută în Biblie!

*

Am auzit ce făcuse un pastor cu niște săraci, așa ca atunci cãnd am vizitat o familie de săraci, le-am lăsat pe ascuns niște bani în Biblie. "Rugați-vă. Citiți Biblia. În maxim o zi Dumnezeu vă va răspunde. Au trecut vreo 10 zile. M-am întãlnit cu ei. "A răspusns Dumnezeu?", "Nu. Tot ne zbatem în problema sărăciei". "Ați citit Biblia?". "Zilnic". "Mincinoșilor, nici nu ați deschis-o! Mergeți acasă și deschideți-o că v-am lăsat niște bani săptămâna trecută"...
(Nicolae.Geantă)

*
Am plecat până duminică la bunica. Ți-am ascuns în camera ta 100 de lei pentru mâncare. Fă ordine și ai să-i găsești!
Mama

Celor singuri - de Vladimir Pustan

La 21 iulie 1885, Nietzsche spunea cu nemărginită tristeţe „oricine îl mai are pe Dumnezeu drept însoţitor nu va cunoaşte singurătatea de care am eu parte”, cuvinte ce ar trebui scrise pe toate suliţele ateilor, pentru că la atât se reduce viaţa omului fără Dumnezeu.

Dar aceasta nu înseamnă că un creştin sincer nu va avea parte niciodată de singurătate. Fără pustiu nu se poate pentru că nu te poţi cunoaşte niciodată bine în mijlocul unei mulţimi. Dar pustiurile vor fi trecătoare, ca şi simţămintele că uneori eşti abandonat de divinitate şi nu mori niciodată singur… „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii”. Nu dacă, ci sigur vom trece pe acolo dacă nu pune Dumnezeu capăt nedreptăţii, declanşând răpirea.

Întorcându-mă la singurătate, Stendhal scria că totul se poate dobândi în singurătate, în afară de caracter. De aceea, chiar atunci când simţi nevoia să te retragi din lumea zgomotoasă şi trădătoare, să nu uiţi că doar acolo te poţi forma prin durul proces al şlefuirii.

Fiți atenți cu fagurii pe scări - Nicolae Geantă

"Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru flămãnd toate amărăciunile sunt dulci" (Proverbe 27:7)

Stăteam pe holul spitalului și priveam. O femeie are ambele mâini rupte. Un bătrân e-n scaunul cu rotile, cu piciorul tăiat. Un copil nu va mai avea niciodată un deget. Un uscățiv, alb ca pereții clinicii așteaptă un transplant de ficat! Iar uneia nu-i mai funcționează rinichii... Livizi, cu ochii semiumezi pacienții așteaptă liniștiți. Cine știe gândurile lor... Lângă dânșii, în picioare ori pe canapele, oameni sănătoși discută... nimicuri. Despre doctori, farmaciste, rețete de bucate, caniculă sau creșterea cu "patru sute de mii a pensiei". 

Mi-am adus aminte de Soljenițîn care povestește că in timp ce era deportat în Siberia, însoțit de escortă, alături de sute de aglomerați în vagoane unde nu puteai atinge podeaua, înghesuiți precum cărțile în bibliotecă, scriitorul a surprins frânturi din conversațiile celor liberi, aflați în sala de așteptare a unei gări. O suită de lamentații. O soacră insuportabilă, un soț fugar, un vecin iritant care uită lumina aprinsă pe holul comun. Ceea ce se înfățișează protagoniștilor de peron ca niște veritabile acte de tragedie, lui Soljenițîn i se par fleacuri, după experiența detenției, a lipsei de hrană, a fricii de glonțul gata să zboare de pe țeavă, a gerului de -40 grade C... 

Nicolae Geantă în Germania (21-23 iulie 2017)

Gallup: Cele mai religioase și ateiste state ale lumii

Gallup International a efectuat un studiu pe 66 mii de persoane din 68 de state. Rezultatul? Thailanda este cea mai religiosă țară (98%), urmată de Nigeria (97%), Kosovo, India, Ghana, Coasta de Fildeș, Papua Noua Guinee (toate cu 94%), Fiji (92%), Armenia (92%) și Filipine (90%). România ocupă un loc fruntaș cu 89 de procente.

Printre atei și non-religioși se enumeră China (67% atei, 23% non-religioși), Suedia, Cehia și Regatul Unit al Marii Britanii!!! (18% și 55% în Suedia, 25% și 47% în Cehia, 11 % și 58% în Regatul Unit. (3% dintre cetățenii României se declară atei, și 6% au răspuns că nu sunt religioși).

* pentru statisticile Gallup vezi AICI
** pentru a consulta o hartă a lumii cu studiul de mai sus - Aprilie 2017 -  vezi AICI

Nicolae Geantă - Ud spre Cer

Video by Daniel Meghet

botez noutestamental în Danemarca

Biserica Română din Henning

28 mai 2017

P.2 - https://youtu.be/PKjvYNVdgQ4

Singur între o mie... - de Nicolae Geantă

Următorul bilet, l-am primit de la unul dintre prietenii mei foarte buni din Diaspora românească. E una dintre realitățile crude ce ne izbește peste obrazul credinței în biserici. Și nu doar acolo...

"Dumnezeu e comoara inimii tale!
Privesc în jur cu băgare de seamă și simt în duhul meu că dacă nu aș fi aici nu ar fi nicio diferență...
Selectivitate și Clasamente domnesc împreună cu o bună organizare. Tot ce e pozitiv e bine primit și luat pe bună dreptate ca o binecuvântare. Falimentele nu au trecere pentru că pătează imaginea și dă de lucru conștiințelor.
De ce să scoatem rufele la spălat? Veniți cu ele deja spălate și noi le dăm cu parfum. Un fel de descurcă-te singur frate!
Sunt singur între o mie..."

Cunosc o mulțime de frați care se simt "singuri între o mie". Îi văd butonãnd telefoanele rezemați de calorifere, imediat ce se încheie programul bisericii. Fiindcă ceilalți și-au făcut bisericile după biserică! Unii fug direct în stradă. Alții așteaptă o îmbrățișare, o bătaie pe umăr, o strângere de mână. Sau măcar un zâmbet, aruncat ca ștrengarii în tramvaie. Așteaptă, dar cei "o mie" parcă n-au ochi și pentru unul singur!

La biserică nimeni nu trebuie să se simtă singur! Credința nu are nimic din Robinson Crusoe... Să nu întoarceți spatele nimănui. Decât Satanei...

E drept, cu Dumnezeu nu ești niciodată singur. Dar e la fel de drept că nici măcar Adam n-a fost fericit fără Evă.

(PS: Grazie Valentin Pop)

Nicolae.Geantă

Când greșelile sunt de la Dumnezeu... – de Nicolae Geantă

”Errare humanum est”, a scris Cicerro în Philippica. ”Dacă nu greșești nu ești om”, strigă uneori românii. Și nu doar ei. Ci toți păcătoșii telurici. Greșim ades. Adică prea des. Și suportăm consecințe. Greșelile se plătesc. Ori se iartă. Greșelile au un preț. Uneori învățăm din ele. Dar de cele mai multe ori nu. Nici din greșelile noastre, nici dintr-ale altora. Dar dacă greșeala e de la Dumnezeu? Se poate?

Coboram munții Apuseni cu soția mea după o misiune în zona Beiuș. Iulie 2016. Luni dimineața. Undeva, într-un sat Lazuri, un băiat înalt, drăguț, așteaptă o mașină de ocazie. Trec multe. Cârduri, vorba bunicii. Dar nu oprește nimeni. Când l-am văzut am simțit că trebuie să urce. (Nu simt pentru orice autostopist). Tot drumul el a rămas tăcut. Eu ascultam o predică. Nu știu dacă i-a rămas ceva în urechi. Ori în inimă. A coborât la Vârfurile iar eu mi-am continuat drumul. Ascultând muzică și predici. Abia la Tălmaciu am coborât să cumpăr ceva. Când am ridicat servieta din spate am găsit pe banchetă un dosar. ”De unde ai scos ăsta?”, am întrebat-o pe soție. ”Nu eu! Tu nu ști ce ții prin mașină?”. L-am deschis. Era plin de acte. Acte pentru o persoană cu dizabilități. Trebuiau depuse undeva prin județul Arad. Mi-am adus aminte de tânărul din Lazuri. ”Săracul, ce probleme va avea acasă!”.

Nicolae Geantă - Cina Domnului e Micul Paște al Bisericii

Biserica Izbânda Drăgăneasa

16 Iulie 2017

De ce trăiesc pe pămãntul acesta? - de Vladimir Pustan

Ca să-i fac umbră. Ca să aibă cine tăia frunze la câini. Ca să consum alcoolul produs în distilerii, salamul produs în carmangerii și aerul bun produs de pădurile tăiate.

Ca să aibă cine merge la școală, facultate, mall. Ca să aibă pământul omul potrivit pentru a lăsa în urmă, în văi și munți PET-uri, cutii de conserve și pahare de unică folosință.

Tata a zis că am venit pe lume dintr-o simplă nebăgare de seamă.

Atunci înseamnă că trăiesc ca să aibă cine munci pământul acesta. Și apoi cine muri. Până la urmă,  învinge pământul. Dacă e doar atât înseamnă că nu sunt cu nimic superior bernardului Barry. Și el va îngrășa pământul într-o zi.

Nicolae Geantă la Biserica Betel Ploiești

Când strigă Dumnezeu - de Cristian Dume

Când strigă Dumnezeu, stâncile crapă / Iar mările se-ascund de al Său chip.

Ghețarii se adâncesc în apă, / Văzduhul arde-n valuri de nisip.

 Când strigă Dumnezeu, pământul tace / Izvoarele se-neacă-n apa lor.

La glasul Lui oceanul se desface / Iar stelele încremenesc…și mor.

Vezi continuarea pe Ciresarii

Nicolae Geantă - Ce faci atunci când nu știi ce sa faci?

Video by Gica Asofronie

BCDE Filocalia Iași / Liceul R.Wurmbrand

Mai 2015

Ce fel de altare să fim - Nicolae Geantă

de la minutul 44:44

video by Casa Pâinii Ocna Mureș

Cum să crești în ochii soției... - de Nicolae.Geantă

1. Spueți-i că o iubiți de mai multe ori pe zi. Nu e suficient numai în ziua de nuntă.
2. Când vii acasă îmbrățișezi-o. Dr. John Gray spune ca trebuie îmbrățișată de cel puțin 4 ori pe zi!
3. Ascultați-o cu răbdare. Puneți întrebări și ascultați-o. Măcar 20 minute nu faceți nimic altceva. Vladimir Pustan zicea că cine nu poate să asculte măcar să mimeze!
4. Rezistați tentației de a-i rezolva toate problemele. Dar participați efectiv la ele.
5. Faceți-i complimente. Femeile acționează emoțional la aprecieri.
6. Anunțați-vă soția dacă veți întãrzia să ajungi acasă. Nu faceți însă ca cineva care i-a trimis următorul sms: "Întârzii 10 minute. Dacă nu apar mai citește odată mesajul"!
7. Da-ți-i întotdeauna dreptate când e indispusă. Nu semănați furtună când marea e înfuriată!
8. Cereți-vă iertare când greșiți! Un bătrân zicea că de câteori greșea își strângea soția în brațe ca la rugby! Încercați! Fără să-i rupeți coastele!
9. Dacă are prea multe de povestit și vă plictisesc relatările sale luați-o pe genunchi și sărutați-o, spunea Luigi Mițoi. Îi dați delete la toate poveștile!
10. Fiți tactil. Mângâiați-vă soția, pe românește! Pielea ei este de 10 ori mai sensibilă ca a bărbaților!
11. Anunțați-vă soțiile când ajungeți la destinație atunci când călătoriți. Eliminați stresul. Cel puțin al ei.

Confesiuni în mijloc de vară - de Vladimir Pustan

Camus nu credea că există o altă lume în care să dăm socoteală dar că, oricum, avem de dat socoteală pe lumea acesta tuturor celor pe care îi iubim. Eu cred că există și cealaltă lume în care vom da socoteală tot pentru cât de mult am iubit în lumea asta mărginită.

E mijloc de vară și florile de mac mor pe tăcute în câmpul cu grâul plecat de rod. Frumusețea dispare, lăsând loc belșugului inestetic transformat în toamnă în pâinea pusă copiilor pe masă.

Cred că am îmbătrânit realizând că zilele trec prea repede iar viața la bătrânețe ni se pare scurtă, întrucât o măsurăm după amintiri, așa cum decreta filosoful ce a împins o babă pe scări.

Am visat azi-noapte un înger prăfuit ce a venit să-mi ceară o cană cu apă. Azi am să-l aștept toată ziua, indiferent sub ce chip se va ascunde. Tatăl meu a săpat peste o sută de fântâni, dar îngerului am să-i dau apă din fântâna ce mi-am săpat-o singur.  Jertfa trebuie să te doară – ca iubirea.

Bucurați-vă de vară… Ca și viața e cumplit de trecătoare iar unii teologi zic că în cer nu o să mai fie anotimpuri…

Vladimir Pustan

Nicolae Geantă la Casa Pâinii Ocna Mureş

09 iulie 2017, ora 18,00

                                  Live https://www.youtube.com/channel/UCM784D_A8_Sl5-bcTbt8c4A

Inima din limbă – de Nicolae Geantă

”Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul” (Proverbe 15:5)

Înțeleptul grec Esop, unul dintre cei mai mari fabuliști ai lumii, a fost o perioadă sclav. Într-o zi stăpânul său Xantos i-a poruncit să cumpere din piață ceea ce este mi bun. Seara Esop i-a adus mai multe feluri de limbi gătite. ”Ce înseamnă acesta?”, i-a reproșat Xantos. ”Ce poate fi mai bun decât limba?, a răspuns Esop. Este legătura cu viața, este cheia științelor, organul adevărului și al rațiunilor. Cu ajutorul ei construim, învățăm, conducem, lăudăm...”. A doua zi, Xantos l- rugat pe Esop să cumpere ce este mai rău în piață. Gânditorul a venit seara cu o nouă mâncare de limbă... Mirat, stăpânul i-a cerut explicația. ”Limba e mama gâlcevilor, izvorul războaielor, organul greșelilor și al calomniei. Cu ajutorul ei bârfim, blestemăm, pângărim, distrugem...”

Limba, acest ”mădular mic care aprinde o văpaie așa de mare” cum zicea Iacov, poate avea și miere și fiere! Și una și alta vin din inimă. ”Inima înțeleptului e în limbă și cea a nebunului în gură”, spune un proverb vechi, pe care fără să vrem în împlinim în fiecare zi.

Aceeași limbă mă face înțelept sau nebun. Cu ea pot pansa sufletele sau le pot tăia mai rău decât sabia. Cu ea pot mângâia, încuraja, aprecia, sau pot acuza, învenina, blestema. Pot învia sau ucide. Acum înțelegeți de ce zicea Sartre că ”cuvintele sunt pistoale încărcate?”

Creștinismul cotidian depune destul efort cu frânarea expansiunii gay, eradicarea pornografiei, a drogurilor sau tutunului... Dar cu îmblânzirea limbii nu prea se confruntă...

Viața și moartea însăși sunt în puterea limbii, zicea Solomon. Iar Hristos completează mai amănunțit: ”Din cuvintele tale vei fi găsit drept, și din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12:37)

Cine are gura murdară trebuie să se spele! Dar cine are limba murdară ce să facă? Să-și spele inima!

PS: Atenție, toți oamenii avem limbă!

Nicolae.Geantă

Spune-mi...

- …că nu ai renunțat să visezi. Că nu te-ai împotmolit de criticile celor care, deși nu au făcut nimic pentru visurile lor, au (avut) grijă să ți le pună la îndoială pe ale tale.

- ...că încă nu ai renunțat la luptă, că toate încercările prin care ai trecut nu te-au doborât într-atât încât să nu te mai poți ridica. Că te-ai ridicat mai puternic și mai curajos. Că încă ești plin de speranța victoriei.

- ...că deși ți-e inima făcută țăndări, totuși găsești putere să zâmbești și să crezi că dragostea învinge totul. Că reușești să ierți pe cei care fără încetare caută să te abată din drumul tău. Și că, poate cel mai important, reușești să te ierți pe tine însuți pentru toate greșelile pe care le faci, pentru că și Dumnezeu o face !

Remușcări

Aş fi vrut să primesc eu paharul

Ce ne leagă în noul veșmânt.

Dar, am fost pentru Tine amarul,

Răzvrătit de atâta pământ.

Aş fi vrut să fi fost eu ştergarul,

Să Îţi şterg usturimea din răni.

Când ai fost pus pe lemn ca tâlharul

Am fost ura, săpată în mâini.

Aş fi vrut să fi fost eu la cruce

Să Te plâng de durere și dor.

Dar, trăiam pe atunci la răscruce

Nu știam unde plec dacă mor.

…

Aş fi vrut să pot fii lângă Tine

Să-Ți sărut orice rană din trup.

Dar eram robul propriului sine

Prea legat de păcat ca să-l rup.

Christian Dume

Scara noastră cea de toate zilele - de Nicolae. Geantă

Cineva (un tip fictiv), zicea că în fiecare dimineață plecăm de acasă cu o scară sub braț. Putem face ce dorim cu ea. O rezemăm de fereastra cuiva ca să-i intrăm în suflet. O folosim să urcăm privirea până în vârful copacilor, sau chiar până la cer. Mergem cu ea sub braț toată ziua sau putem să coborâm pe ea în adâncul sufletului nostru.

M-am tot gândit dacă scara pe care mi-a dat-o Dumnezeu este una pe care urcă oamenii. În funcție de cum o voi așeza, ei vor urca spre Cer sau coborî spre neant.

”Poți face ce vrei cu scara, dar să nu uiți că niciodată dimineața nu pleci cu mâinile goale de acasă!”, spunea autorul.

Scară ai, urci ori cobori?


Nicolae.Geantă

Pierzând în goana după câștig - de Nicolae Geantă

Eclesiastul 4:6 "Mai bine o mână plină de odihnă, decât amândoi pumnii plini de trudă și goană după vânt"

Un alpinist își dorea întotdeauna să fie primul. The best. Să urce de fiecare dată în frunte pe vârf. Să doboare recorduri. Să câștige cu orice preț. "Dar când ajungeam sus, mai repede decât toți camarazii mei, îmi dădeam seama că pierdusem frumusețea drumului, sălbăticiile peisajului ce erau la numai câțiva pași de mine!"

Așa facem și noi de cele mai multe ori. În goana după câștig putem pierde. Cariera ne distruge familia. Nu mai avem timp de ea. Recunoașterea socială ne aduce invidie. Prietenii se disipă in preajma noastră. Posesiunile materiale ne aduc stress. Ne încărcăm cu griji, cu coduri, cu camere video, cu ziduri ca la Ierihon. Alergăm după frumusețe, look, diplome, faimă..., lucruri mărețe crezând că vom fi fericiți. Și neglijăm lucrurile mărunte din jurul nostru, adevărata frumusețe a vieții. 

Biserica Sfânta Treime Dej: Conferință de familii cu Nicolae Geantă

8-9 iulie 2017

Păstrează... - de Costache Ioanid

Păstrează ochii fără vină,

o clipă nu-i lăsa furaţi.

Plutind pe valul greu de tină,

stă nufărul ca o lumină.

Păstrează ochii fără vină,

mereu pentru Isus curaţi.

Păstrează pentru El urechea,

să n-o laşi pradă nimănui.

O şoaptă, cea dintâi, străvechea,

a smuls din Paradis perechea.

Păstrează pentru El urechea

sfinţită pentru glasul Lui.

Nicolae Geantă și Marian Mocanu la Sfânta Treime Glina

02.07.2017, ora 10