joi, 24 martie 2016

Rapsodia tristeții - de Nicolae.Geantă

Ea era liceeancă. Ultimul an. El un aventurier. Liceul de arte o învățase pictură, muzică, socialism științific. Și că 1+1 fac 2. Dar că una plus unu fac trei nu-i zisese. Și nici că Luna de pe Cer n-o poate primi cadou nimeni. El, Casanova. A lăsat-o gravidă, și dusu-sa... Pe Lazăr din morți îl poți întoarce, pe dânsul ba... Fata s-a dus acasă cu burtă. Părinții au scos-o în stradă. Deviza lor era ca la Mărășești: "pe aici nu se trece!". Mai ales cu un așa pocinog. "Ori noi, ori bastardul!". Chiuretajele erau interzise. Nicio hoașcă ilegală de apartament nu mai îndrăznea să provoace avort. Fata a băut ceva otravă. Fără efect. Apoi s-a dat cu burta în colțul șifonierului. Doar vânătăi. S-a aruncat cu burta pe ciment. Gimnastică de kamikaze. Apoi a ridicat greutăți până și-a dilatat ochii cât cepele. Ca unui melc i s-au lungit pupilele. În rest transpirație. Copilul se încăpățâna să trăiască. Liceanca a fugit în alt oraș. A născut și  l-a abadonat. Ea a vrut să distrugă un destin. Hristos însă construia Ea a vrut să ucidă. Dar Dumnezeu a decis să trăiască. Și copilul acela sunt... eu!

Anual în România se închid școli. Nu din lipsă de fonduri ci din lipsă de prunci. Microbuzele galbene nu mai au ce să care. Curțile satelor sunt pusti. Ca uzinele ex-socialiste. Bunicii n-au leagăne. Pentru cine? În mall-uri se cumpără mai mult grăunțe de câini decât pampers și lapte praf. Fiindcă avortul face ravagii. Pruncii au ajuns la finiș înainte să plece din blockstarturi. 578 de chiuretaje la 1000 de nașteri. Locul întâi în Europa. În UE media e de 228. Zilnic 220 de fături ajung în pubelele spitalului. Pe cei zvârliți prin ghene nu-i socotim. Nu le știm sigur inventarul. Da-s mulți. Iar muzica lor e-o rapsodie tristă! 

"E dreptul femeii", se strigă obsesiv pe la colțuri. Și-al pruncilor nu? Când desfigurezi familia pretinzând că-i dai o mână de ajutor dovedești că lucrurile sunt prost așezate. E justiție oarbă... România contemporană e paradisul celor ce trăiesc cu ochii lipiți. Printre altele am distrus fondul de rulment al nației...

Week-endul ăsta e marș pentru viață! (Știu, pentru unii e Învierea Domnului. Paștele sfânt). Ieșiti cu toții pe străzi! Iubiți nașterile. Dar și pe cei ce le-au întrerupt. Transmiteți speranța oricui așteaptă un copil. Spuneți-le femeilor că avortul e crimă. (Dar și să nu-și mai piardă capul după feți frumoși. Si că Einstein zicea că nu poți să-ți pierzi capul dacă nu-l ai!) Spuneți-le tuturor că dacă la tinerețe crezi că n-ai nevoie de ajutor, când bătrânețea te-nghesuie... 

Marșul pentru viață nu trebuie să se încheie duminică, să fie la capăt după ce se înalță o rugăciune într-o piață. El continuă în fiecare zi să lupte cu "cultura morții", ca să-l citez pe Papa Woitila. Cu rapsodia tristă...

Fugiți de rapsodia care ucide... Vai, câte valori a irosit! Zâmbiți vieții oridecâte ori se poate! Și întotdeauna se poate...

Azi noapte l-am visat pe Ceaușescu. Era tânăr, în costum și arăta destul de bine. O viață întreagă l-am boșconit. Dar astă noapte Dumnezeu mi-a șoptit: "Să nu-l urăști! De el m-am folosit să rămâneți în viață voi decrețeii". Cugetați puțin: dacă ar fi trebuit sa ne naștem acum câți dintre noi n-am fi sfârșit prin tomberoane?

Nicolae.Geantă
www.ciresarii.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu