Duhul Sfânt nu are substitute – de Nicolae Geantă

Undeva într-o biserică din diaspora. Duminica dimineața în jur de 8,45. Abia intrasem pe ușă. Cineva m-a invitat spre Starbuck. Destul popor. Un bătrân vine spre mine zâmbind. Avea în mână o cafea uriașă. „Frate, mai bem câte o cafea să nu adormim în biserică!”, îmi șușotește fără să-l fii întrebat nimic! „Foarte rău frate!”, îi răspund necunoscutului. „Da’ ce, dvs aveți vreo problemă cu consumatorii de cafea?”. „Deloc. Dar la Biserică nu cafeaua ne ține treji. Ci Duhul Domnului, predica, rugăciunea, închinarea!” Nu am vrut să spun mai multe (poate se supăra), așa că am intrat în sanctuar.

Când am ajuns în camera mea, după ziua aceea încărcată, mi-am adus aminte de întâmplarea amuzantă. Și am povestit-o fetelor mele. Apoi mi-a fulgerat prin cap ceva scris de Reinhard Bonnke: „Cu cât avem mai puțină lucrare a Duhului Sfânt, cu atât avem mai multă nevoie de prăjituri și cafea pentru a menține Biserica în funcțiune!” Și continuă Bonnke: „Nu am nimic împotriva cafelei și a prăjiturilor, dar adevărul rămâne că Duhul Sfânt nu are înlocuitor. Prezența și lucrările Lui vorbesc de la sine!”

Duhul Sfânt nu are înlocuitor. Când El este la lucru nu contează cât de multe spui, cât de charismatic vorbești și câți decibeli sunt în lucru. Când e Duhul Sfânt prezent oamenii se pocăiesc și de-ai predica din șirul de genealogii. Biserica foșnește când rostești simplu „Tatăl nostru”. Dacă lipsește, Biserica nu are experiențe, lipsesc minunile, apar conflictele (teologice), osificarea, moțăiala. Nu e de mirare că în altă biserică am văzut altădată că frații ce intrau pe rând aveau brațele pline de Red Bull!

Duhul Sfânt nu are substitut. Un credincios va rămâne treaz, atras ca un magnet către Biserică de puterea manifestată în predicare, de fierbințeala de închinare. Orice altceva am face în afara lucrării Duhului nu e decât nechezol. Poate fi o trezire din somn, dar în niciun caz din adormire! 

Fiți plin de Duh! Și restul va veni pe deasupra! 

PS: Articolul de față nu e pamflet, și nu e scris împotriva bisericilor ce au starbucks-uri. E doar o radiografie a unei amărăciuni pastorale...

Nicolae.Geantă
Prahova & Sommerset