Nu vedem lucrurile cum sunt ele, ci cum suntem noi – de Nicolae Geantă

Un bătrân care stătea pe lavița din fața porții a fost salutat cu politețe de un tânăr elegant:

- Bună dimineața bunicu’! Frumos sat aveți. Aș dori să te întreb ce fel de oameni locuiesc aici? Pentru că aș dori să-mi cumpăr și eu o casă.

- La voi în sat ce fel de oameni locuiesc?, a întrebat octogenarul.

- La noi în sat sunt oameni puturoși și răi!

- Ei bine, tot așa sunt și cei de aici!

Și tânărul a plecat dezamăgit.

Pe la prânz, bătrânul a fost salutat de alt tânăr elegant.

- Bună ziua bunicu’! Frumos sat aveți. Aș dori să te întreb cum sunt oameni care locuiesc aici? Pentru că mi-ar place să am la voi în sat o casă?

- La voi în sat ce fel de oameni locuiesc?, a întrebat octogenarul.

- La noi în sat sunt oameni harnici și plini de bunătate!

- Ei bine, tot așa sunt și cei de aici!

Tânărul a plecat fericit. Însă imediat a apărut nepotul bunicului:

-        De ce ai mințit tinerii? Unuia i-a spus că oamenii de la noi din sat sunt puturoși și răi, altuia că sunt harnici și buni?

-        Nu te îngrijora băietu’ taichii. Nu i-am mințit cu nimic. Oamenii de aici sunt așa cum îi văd ei!

Morala moșneagului nu e doar permanentă, e perfectă: „noi nu vedem lucrurile cum sunt; le vedem cum suntem noi!” De aceea „hoțul strigă hoții”, incompetentul vede peste tot incompetenți, iar mincinosul mincinoși. De aceea sfinții văd potențiali sfinți în vagabonzi, oamenii buni văd numai lucrurile bune din jur, oamenii plini de Dumnezeu văd în peste tot picuri de har.

Psihologii spun că acest fenomen se numește proiecție. Vezi în ceilalți ceea ce ești tu!

Priviți oamenii frumos. Chiorâș vă îmbolnăviți de cataractă...

Nicolae.Geantă