RECENSĂMÂNT 2021 (Date preliminare). Oare a scăzut interesul pentru religie? – de Nicolae. Geantă

În dimineața aceasta a apărut mult așteptatele rezultate ale noului recensământ, cel efectuat electronic în anul 2021. Datele oferite de INS (Institutul Național de Statistică) ne oferă informația că pentru prima data după 55 de ani (din 1966) România coboară sub 20 milioane ca număr de locuitori. Numeric 19.053.815 persoane. Adică o scădere de 1.067.826 persoane (- 5,30 %). Sincer mă așteptam la alte cifre, deoarece în ultima perioadă s-a și plecat dar s-au și întors destui de mulți români în țară (mai ales în perioada coronavirusului).

Însă ceea ce m-a uimit în datele statistice preliminare este faptul că la capitolele etnie și religii datele indisponibile sunt de... țineți-vă bineeeee: peste 2,5 milioane! Auziți? Peste 2,5 milioane de persoane din România nu au știu sau nu și-au trecut etnia și religia? Adică peste 13,1 % din populația României?! Așa ceva este inadmisibil! Totuși, recensământul electronic a avut el un scop precis vis a vis de aceste două componente. Prin urmare, etnia rromă din România apare cu 10% mai puțin ca acum 10 ani! În teren situația însă o vedem cu toții: sunt mai mulți ca dintotdeauna!

Un fenomen pe care doresc să-l evaluez este „starea religioasă” a populației. Din start lipsesc 2.656.477 persoane. INS spune că dintre recenzați (cei 19,053 milioane) la capitolul religiei pentru 2,65 milioane nu au date disponibile!!! Păi atunci informația nu este completă! Nu este corectă! Nu este de încredere...

În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).

La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).

De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).

Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.

În concluzie, Recensământul Populației din 2021 ne oferă date statistice incomplete despre componenta etnică și cea confesională (din rea voință sau neglijență?), adică un tablou incomplet al celor două instrumente extrem de importante în tabloul structural al locuitorilor permanenți. Pe de altă parte constatăm o diminuare a procentului confesional (excepție penticostalii) și o creștere a persoanelor non-religioase, atee și agnostice. Cifrele negative se explică din două unghiuri diferite: migrația conaționalilor spre diaspora și scăderea interesului pentru religie (probabil în rândul tinerilor).

prof.dr. 
Nicolae.Geantă