luni, 31 octombrie 2022

Diavolu’ ca divertisment. Dar dovlecii săi nu au aripi! - de Nicolae.Geantă


În ultima vreme Halloween-ul a trecut de la sărbătoarea cu dovleac la una cu vampiri. Draci, căpățâni de mort, scheleți, fantome, iele, vrăjitoare, coșciuge, oameni spânzurați, păienjeni ori alte mii de tâmpenii au ajuns ornamente pe case, pe străzi, în mall-uri, ori magazine. Oferta pentru dracu’ a crescut exponențial…

Pentru femei am văzut într-un mall din Brașov cutii de bomboane cu forme de coșciug (?), pentru bărbați am văzut la Aeroportul Otopeni sticluțe de țuică în cutii stil coșciuge (se numeau Imortal!), pentru copii am văzut în Detroit telefoane de jucărie cu formă de coșciug și cu taste care apăsate scoteau tot felul de sunete drăcești. Pentru bătrâni am văzut în Anglia coșciuge așezate la ușile caselor. Iar unii le făceau probă ca la croitor! Ieri, undeva prin Marseille, frizerii își așteptau clienții vopsiți în vampiri! Divertisment macabru! În care diavolul mușcă și cu dinți de dovleac!

Nicolae Geantă la Marseille

Săptămâna acesta ne întâlnim la Marseille. Cu Diaspora românească. 
Joi și vineri vom învăța împreună cum să fim mai eficienți în viața de familie. 
Duminică dimineața vom învăța cum să fim mulțumitori și slujitori în Împărăția lui Hristos. Iar duminică seara vom căuta ușa care ne deschide Raiul.
Vino cu noi la închinare! Adu-ți și un prieten!

 

marți, 25 octombrie 2022

A început eclipsa de Soare 2022

Acum ceva minute am privit spre cer. Mi se părea că se lasă cumva înserarea. Era doar ora 13... Și mi-am adus aminte. Astăzi e eclipsă de soare. Parțială. În România, la București, maximum va fi la 13,38. Atunci va fi acoperit undeva spre 40% din Soare...

Când e eclipsă solară priviți spre Cer. Dar nu cu ochiul liber! Ci protejați.

Când e eclipsă în viață priviți spre Cer. Nu veți vedea mușcat din Soare, ci o... Cruce. În prezența ei nu rezistă întunericul. Chiar așa, știați că în Rai nu va fi nevoie de Soare? Pentru că acolo strălucește Mielul răstignit la Golgota!

Disclaimer: După ce a trecut eclipa au cântat cocoșii!

Nicolae.Geantă

luni, 24 octombrie 2022

Marșul a fost despre Credință – de Nicolae Geantă

Am ajuns în Piața Universității sâmbătă pe la 15,00. După ce trecusem pe la Piața Victoriei unde tinerii de la Profides montau scena. La 15 fix Toni Berbece era prezent deja la Intercontinental. Când am ieșit afară de la metrou am fost puțin dezamăgit. Erau numai vreo câteva sute de oameni. Dar dacă nu vor veni și vom păți ca la Referendumul pentru Familie? Știam că au fost persoane care au râs de noi. Politicieni, ziariști, creștini de-ai noștri. Pariul lui Toni a fost pe 5.000. Eu visam deja dublu. Și acum eram puțin amărât. „Sunteți trist domnu’ profesor?”, mă întrebau cei mai mulți. Studenți de la școala de predicare, frați penticostali, creștini după Evanghelie, baptiști, ortodocși. Nu le-am spus de ce. „Când de la amvon bate vântul în sală e furtună”, am învățat de la un mare păstor. Minutele treceau și se apropia ora 16,00. Piața a fost invadată. Grupuri de creștini cu lozinci, cu pancarte, cu steaguri, cu bannere. Apare un grup organizat de la Covasna. Cu păstorul în frunte. Ca Iosua pe vremuri. Și unguri și români. La Hristos toți suntem frați. A venit la noi și un evreu. Chiar din Israel. Cu echipa pe cap. Și ne-a strâns mâna. Apoi din mulțime a venit să spună că ne susține o musulmană. Da, când e vorba de apărarea valorilor fundamentale ale familiei toți ne unim sub aceeași umbrelă. Nici musulmanii nu vor să-și vadă copiii făcuți zombi de progresiști. Și probabil nici ateii! Un băiat cu căruciorul a venit cu trenul din Brașov, niște bătrâne au venit din Timișoara, un alt bătrân din Reșița, iar alții din Bihor, din Arad, din Sibiu, din Moldova. Dumnezeu are armată peste tot!

Din mulțime a venit un domn de vreo 60 de ani. „Sunteți Nicolae Geantă? Wow, ce mă bucur să vă cunosc! Să știți că vă citesc toate articolele, vă urmăresc predicile. Mă încurajați... Și, cum, dvs ați venit tocmai din Londra la marș în București?” I-am explicat că stau în România. Iar la Londra merg doar să slujesc Domnului. A crezut că sunt din biserică cu Florin Antonie. Pe care-l ascultă cu plăcere. „Vai, dar ați venit din Beiuș?, s-a mirat un alt ortodox! Îmi place de pastorul dvs!” Și eu care credeam că nu mă știe nimeni! Am primit o baie de îmbrățișări. Între timp trotuarul din fața Teatrului Național și micul parc dinspre Inter erau neîncăpătoare. „Sunt aproximativ 7000 ne-au anunțat cei de la Poliție”. Da, Poliția și Jandarmeria și-a făcut exemplar datoria. Dumnezeu să aibă îndurare de ei!

sâmbătă, 22 octombrie 2022

Ușier în caz de urgență – de Nicolae.Geantă

Destul de frecvent, în zborurile cu avionul, am primit scaun exact lângă ușile de evacuare. La ieșirea de siguranță. De fiecare data, stewardesele mi-au vorbit amabil, și m-au instruit ce să fac în caz de urgență. Dar de fiecare data m-au întrebat dacă sunt dispus să stau lângă ușă și să respect „rolul” ce mi se oferea în caz de avarie.

Ultima data când am stat pe scaunul de la ușa de siguanță m-am gândit că exact acest rol îl jucăm în viața noastră creștină. Să conducem oamenii spre Ușa numită Isus. Să fim ușieri în caz de urgență. Dar pentru asta ar trebui să îndeplinim minimum trei criterii:

a) Trebuie să fii capabil să înțelegi instrucțiunile în privința ușii de evacuare;

b) Trebuie să fii capabil să îndeplinești rolul de a deschide ușa;

c) Trebuie să fii capabil să îndrumi oamenii prin ușa de evacuare!

Un copil, o bătrână, cineva cu dizabilitate gravă, ori un om care nu înțelege limba stewardeselor, adică un strain, nu ar putea înțelege. Prin urmare ușa există dar nu poate fi folosită. Înțelegeți acum de ce mulți oameni nu găsesc calea îngustă și orbecăiesc pe calea cea largă?

Atenție: ușa de siguranță duce la salvare numai dacă e folosită!

Ești ușier de urgență. Pe cine ai condus la ușa mântuirii? Iar dacă ești dintre cei ce au ajuns acolo ai intrat prin ea?

Nicolae.Geantă 

vineri, 21 octombrie 2022

Fericirea este în voi! - de Nicolae.Geantă

Oamenii aleargă după fericire. Unii o văd urcată pe everestul banilor, alții la umbra epoleților ori de pe scaune înalte. Feți-Frumoși văd fericirea în Ilene Cosânzene, chiar dacă ele văd împlinirea în alți feți-frumoși. Alții văd fericirea în grill-uri, în tik-tok-uri tâmpe, adrenalină, fitness, manele ori entertainment... Cărturarii și fariseii de pe vremea Domnului Hristos vedeau fericirea în sugrumarea romanilor. După aceea ăștia vedeau numai bannere pe care să scrie: „Welcome în Israel”, țara laptelui și-a mierii (cea mai bună definiție pentru un stat!). Prin urmare când a venit Hristos printre telurici evreii vedeau fericirea în pâini și pești primiți gratuit, în miracole la fiecare rugăciune, în înviere de morți. dar Domnul le spune răspicat: „Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu* se va zice: ‘Uite-o aici’ sau ‘Uite-o acolo!’ Căci iată că Împărăţia** lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (Luca 17:20-21).

Cum adică Împărăția e înăuntru vostru? Cum adică e în voi, în noi? Cel mai bun răspuns l-am găsit la Sfântul Paisie: „Diavolii au ținut un sfat: Unde să ascundem fericirea ca oamenii să nu o găsească niciodată?, a întrebat Skaraoțki. Un drac bătrân a propus să o ascundă în vârful unui munte. Ceilalți răspund: Dar oamenii acum atâtea mijloace că pot urca oriunde. Alt demon a propus să o ascundă în adâncul oceanelor. Nu se poate nici acolo, pentru că poate fi teledectată de pe nave sau submarine sofisticate. Și vine un drăcușor mic, pipernicit: eu cred că trebuie s-o ascundem într-un loc unde oamenii nu vor crede că o vor afla niciodată! În sufletul lor!” Oamenii nu vor găsi fericirea pentru că nu o caută unde trebuie.

„Fericirea este înăuntru vostru!” (tradus „în voi)”, ne-a sfătuit Domnul Hristos. Nu o căutați în afară! Veți fi nefericiți! Neîmpliniți. Și totuși, nu știu de ce nu înțelegem că cele mai multe dureri ne vin dinăuntrul nostru...

Priviți la suflete voastre! Sunt frumoase! Sunt nestemate fără preț! Comori. De aceea, tot Hristos a mai zis (cine altul putea mai bine?) cândva: „Și ce ar folosi unui om să câștige întreg pământul dacă și-ar pierde sufletul?” Pentru că fericirea unui om e în sufletul lui. Când l-ai găsit ai toată pacea din lume... Tocmai de aceea la Golgota, Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit: să ne salveze sufletele.

Fericirea e în voi! În sufletele voastre. Sufletul e suflarea de viață de la Dumnezeu. E singura părticică din El în mine și tine!

Nicolae.Geantă

joi, 20 octombrie 2022

de Mihaela Mănescu

Cară-un înger alb în spate

O desagă cu de toate.

Și a obosit, săracul,

Că-i atât de mare sacul.

S-a oprit pentru o clipă

Să-și aline o aripă.

Dar văzu un înger-frate

Cu un pumn de nestemate.

O, ce frumuseți! Ce rare

Sunt acestea pe cărare...

Îngerul dintâi suspină:

"Doamne, poate port eu vină...

Ce-am în sac de mă doboară?

Parcă duc pietre de moară.

Însă azi, pe drum, un frate

Îți găsise nestemate..."

Dumnezeu, plin de-ndurare

Mângâindu-l pe-aripioare,

Îi șopti: "Nu ești de vină.

Fiii Mei... așa se-nchină...

Tu-Mi aduci în sac dorințe,

Cereri multe și căințe.

El, îmi dă rugi de iubire,

Laudă și mulțumire..."

Domnul îi luă din spate

Sacul greu, plin cu de toate.

Și Se duse să asculte

Tânguiri și cereri multe,

Vise frânte și păcate.

Și un pumn de nestemate...


Mihaela Mănescu

Plecăm pe rând și în tăcere

 Plecăm pe rând și în tăcere 
Și-n locul nostru alții vin, 
În lumea asta de durere,

Trăim, iubim, visăm, murim.


Și toate-acestea se repetă,

De-a lungul anilor, la fel.

Doar nouă ni se pare-ntruna,

Că roata azi o inventăm.


Și nimeni nu-i ca noi sub soare…

Ne amăgim orgolioși.

Uitând că suntem doar o boare,

La rândul lor, cum alții au fost.


Ne facem planuri peste planuri,

În trenul vieții care aleargă.

Dar trenul se oprește-n gară,

Vestind c-atât avea să meargă.


* nu cunosc autorul

Poate crește puterea Satanei? – de Nicolae.Geantă

Valentino este unul dintre prietenii mei buni din Italia. Cu preocupări filosofice existențiale, „globetrotterul” mi-a spus indignat zilele trecute că „în zilele acestea Satana a căpătat mai mare putere!” Tot așa zice aproape duminical și un frate rrom de la biserica noastră. I-am spus lui Valentino, dar și lui Gruia, că nu-i adevărat. Diavolul nu a căpătat mai mare putere. Ci puterea Bisericii a scăzut! A pierdut forța cu care învigea lumea.

Ca să argumentez biblic, noi știm din Scriptură că diavolul are puteri limitate. În cartea Iov (1:12) vedem că Necuratului i s-a îngăduit să distrugă toată familia și averea lui Iov, să-i ia toată fericirea dar să nu se atingă de viața lui! Da, iubiților, Skaraoțki are mare putere, dar nu în creștere. De partea cealaltă, Bisericii i s-a dat un sacerdoțiu, o mare putere. Atât de mare încât „nici porțile Locuinței Morților nu o vor birui!” (Matei 16:18b).

Nu, diavolul nu capătă puteri din ce în ce mai mari. Chiar dacă din nefericire are un număr crescând de adepți. Lui i-a fost permisă o anumită putere. Să zicem 100%. Și aici trebuie să învățăm o lecție: își folosește eficient. Dar Biserica? O risipește... Înțeleptul Solomon zicea că „dacă slăbești în ziua necazului mică îți este puterea”. Și Satan când pare mai puternic? Când avem noi necazuri. Însă numai dacă slăbim credința!

Lui Hristos i-a fost dată toată puterea. El e Capul. Eu, dumneata, ceilalți din Biserică suntem Trupul. Prin urmare NU Satan va fi biruitor în final! Ci Biserica... De aceea, Dumnezeu a lăsat Bisericii putere atât de mare încât să învingă (toate) lucrările drăcești. Și aici nu vorbesc (doar) de exorcizări. Ci de biruințe peste toate tranșeele păcatului. Așa că dacă Satan a ajuns să-și folosească puterea 99%, atunci Biserica trebuie să folosească 99,1%. Mereu ea e cu o treaptă deasupra lui. Iar dacă el ar ajunge la 100%, biserica poate ajunge și 101%. Dumnezeu a dat Bisericii putere mai mare decât Satanei. Biserica e lumina. În prezența ei întunericul dispare.

Din nefericire, Biserica nu-și mai folosește forța! Și știți bine de ce: nu mai este antrenată!

Suntem în plină luptă. Știu, ne simțim epuizați. Dar mai știu un lucru: nu poți birui niciodată dacă lași garda jos! 

Nicolae.Geantă

Marșul Apărătorilor Credinței | Normalitatea are majoritatea - de Nicolae.Geantă


Trăim într-o societate în care scara valorilor s-a inversat. O lume în care normalitatea nu mai este de bon ton. Astăzi oamenii normali sunt etichetați ca ciudați, retrograzi, înapoiați, frâne ale societății. Iar dacă normalii mai susțin că sunt și creștini sunt marginalizați. Puși la colțuri. Interziși.

În schimb corifeii diversității, promotorii perversiunilor și destrăbălării, ai desfrâului la vedere, obsedați de promovarea prostului gust, a nemanierelor, nu numai că vor să fie sub reflectoare, dar vor să-și impună anormalitatea lor. Și, sub oblăduirea unei mass-media nocive și a unor politici compromise, ei avansează centimetru cu centimetru. Apoi, cu rânjete diabolice, declară obsesiv pe la colțuri că normalitatea a murit! Obrăznicie freudiană… Da, Freud a murit! Dar Hristos a înviat!

Întotdeauna Normalitatea a avut cei mai mulți adepți. A avut o voce. A avut principii de valoare. A avut magnetism. Și a avut alături pe Dumnezeu…

Prin urmare, în iureșul provocat de acești zombi ai anomaliilor, ne-am hotărât să arătăm că normalitatea e încă reperul de vârf! Și că are miliarde de adepți! De aceea te invităm să te alături de noi. Sâmbătă 22 Octombrie ‘22 , de la ora 16 fix. La Marșul Apărătorilor Credinței. În Piața Universității (în fața Teatrului Național). Vom mărșălui spre Guvern. În rugăciune!

Vino cu noi la marș! Hai să arătam lumii că suntem cei mai mulți aceia care apărăm normalitatea, valorile credinței creștine, viața frumoasă, binecuvântările oferite de Dumnezeu!

Să nu vă fie rușine că sunteți normali!  Normalul este etalonul lui Dumnezeu. În afara Sa nu există „standarde”! Ci doar minciuni!

Nicolae.Geantă



Nicolae Geantă la Suceava

 te așteptăm sâmbătă seara la un eveniment organizat de tineri. Cu muzică, predică și Q&A
duminică dimineața avem program de EVANGHELIZARE. Dumnezeu încă așteaptă!


Recomandări pentru Marșul Apărătorilor Credinței, 22 Oct. 2022 București

video by Toni Berbece

Vino cu noi! Împărtășește acest eveniment și cu alții! Știu, suntem mai mulți decât ei!

miercuri, 5 octombrie 2022

Școala la zi: Profesorii și-au pierdut elevii. Ori elevii și-au pierdut profesorii – de Nicolae.Geantă

Ei au fost cei mai buni! Deci se poate...
Ieri am întrebat un elev dacă știe ce râu trece prin București. „Haideți domnu’, cum să treacă vreo gârlă prin București” „Și atunci ce trece?” „Mașini!”. Liceenii râd zgomotos. Au și de ce. Ori de cine. Iar eu îmi dau seama că încă unul e pierdut. Sau că încă unul și-a pierdut profesorul...

Zilnic, când intru la ore, întâlnesc elevi pentru care nici nu exist. Pentru că ei sunt în lumea lor. A telefoanelor. A Tik-Tok-ului. A Instagramului cu de toate și nimic. Au ochii mici, lipiți parcă, somnoroși, slinoși de plictis. Pentru ei efortul meu e-o mare pierdere de timp. Zădărnicesc harul degeaba. Caietele de notițe sunt fără o adresă. De-a valma. Chimie și Religie, Geografie și Matematică, Română ori Tehnologii. Toate într-un buchet de foi ferfeliță. De citit nu citesc. Nici măcar pe tablă. De memorat nu memorează. Se bazează pe memoria dela telefon. Cât au baterie. Apoi…

Fotografiază lecțiile, da' nu să le-nvețe acasă ci să aibă copiuțe la test. Futurist. Urlă cât îi țin plămânii că nu pot vorbi dacă-s ascultați ci că se descurcă mai bine în scris (din telefoane!).Dar nu cunosc literele. Nici gramatica. Scrisul lor e parcă pirogravură cu aparatul de sudură. Borboane prost inteligibile.

sâmbătă, 1 octombrie 2022

Jurnal de Odensee - de Nicolae.Geantă

Românii evanghelici din Danemarca au cinci biserici. Una dintre ele este în Odense. Adică într-al treilea oraș ca mărime al regatului (peste 190.000 locuitori). E însă cel mai mare oraș din insula Fyn, a doua ca mărime după Zealand (unde-i situată Copenhaga). Pe lângă Peninsula Yutlanda Danemarca are 443 de insule. (Plus Groenlanda care e cât vreo zece Românii). Românii din Odense au avut o seară de evanghelizare. Și alta de botez. (Deci m-au invitat să predic! Da, da, au avut curajul acesta!). 


Am aterizat la Billund seara după 21. Direct în jumatea Yutlandei și direct în climă oceanică de toamnă. Adică burniță! În aeroport m-au așteptat Ovidiu (pastorul) și Sorina. De aproape trei ani mă așteptau să îmi dea o îmbrățișare! După “hugs”-urile frățești am gonit prin noapte. Flămânzi. Pentru că în țara vikingilor după ora 21 se moare de foame! Nici măcar în orașele mari restaurantele nu sunt deschise. Pentru un danez să lucrezi după ora asta e ca și cum ai scula un adolescent să facă planton doi! Crimă și pedeapsă! Am mâncat totuși un Burger King. Ori o Burger Queen după formă. Adică ceva ceea ce eu nu înfulec decât în caz de extremă majoră! 

Până la hostel-ul unde am fost cazați de către George F. am avut de mers prin beznă de tăiat cu briceagul. În insulele daneze noaptea nu e o glumă. Ori cum ar zice un domn președinte: noaptea nu-i ca ziua! Întunericul e negru absolut. Ferească Dumnezeu să faci vreo pană prin câmpiile lor glaciare. Nicio lumină nu vezi, nici pe străzi, nici pe autostrăzi, nici pe poduri. La capitolul ăsta românii sunt boemi. (La fel și la șaormerii). Mai mult, pe străzi, în orașe, nici țipenie de om. Deși e weekend. Trebuie să recunosc: pentru mine Danemarca e cea mai plictisitoare țară din lume!!! Aici viața se derulează cu încetinitorul. Pe stradă oamenii se duc de parcă vin. Nu știu cum i-au scos statisticile mondiale că sunt cei mai fericiți de pe glob, căci eu n-am reușit să văd mai deloc asta la ei! Nici măcar timpul în Danemarca nu râde… În insulele lor opt luni pe ani Soarele nu prea are dinți. Intri in depresie.