luni, 29 august 2022

Happy Birthday Fivi! - Nickbags.ro

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că pe obrocul Cerului te-a scăpat într-o zi chiar în casa noastră. Așa am avut parte și noi sa trăim alături de îngeri! You are brigt me lovely daughter!

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că datorită ție putem vedea trandafiri înflorind chiar în mijlocul zăpezilor. Da, iubirea ta pentru noi alungă orice eră glaciară! You are a perfume that keep us awake!

Îi mulțumesc Domnului pentru că ți-a sădit o inimă mare și un cap bun. Unii părinți n-au parte nici de inimi, nici de cap! Doar de peri albi de tineri! You are amazing me sweet!

Nu pot să te îmbrățișez azi de ziua ta când schimbi prefixul cu 30, dar o fac cu o rugăciune! Prayers are the warmest hugs!

sâmbătă, 27 august 2022

Nicolae Geantă - Ziua Judecății

 Oamenii cred că Dumnezeu întârzie! Dar va veni indubitabil…
Video by Ben Hur

sâmbătă, 20 august 2022

Nicolae Geantă la Springfield, Michigan

 Mă bucur că românii au deschis biserici peste tot! 
Asta înseamnă că Dumnezeu este prioritar! 
El să binecuvânteze toți românii, oriunde s-ar afla!

vineri, 19 august 2022

miercuri, 17 august 2022

Tu mergi la Casa Domnului? - de Nicolae.Geantă

Mă bucur când mi se zice “haide la Casa Domnului”, spune David într-o cântare a treptelor, în psalmul 122. De ce așa bucurie să mergi la biserică?


1) Pentru că acolo oamenii “se suie” (da, mersul la biserică e totdeauna o urcare, o treaptă mai sus) că să laude Numele Domnului! (verset 4). Biserica e singura instituție unde laudele nu trebuie să fie egocentrice! E lipsită de selfism! Deci de… mândrie!(De aici învățam că oamenii nu-l laudă pe Dumnezeu din… mândrie!)


2) La biserică sunt și “scaunele” de judecată! (verset 5). Acolo judecă Dumnezeu după dreptate, și tot acolo ne autojudecăm. Adică ne pocăim de păcate! Biserica nu e numai tribunal pentru gafe ci și cimitir de poveri! Neîncăpător…


3) La biserică omul primește pace! (verset 7). Dar după ce laudă Numele Domnului și se cercetează pe sine însuși. Nu știu de ce avem damblaua de a judeca numai pe alții! 


4) În Casa Domnului căpătăm fericire (verset 9). Laude+pocăință +pace=fericire. Simplă rețetă! Accesibilă oricărui om!


Tu mergi la Casa Domnului?


Nicolae.Geantă

Detroit, Michigan

#nickbags.ro

marți, 16 august 2022

Pumpkin Church - de Nicolae.Geantă

“Pumpkin Church” înseamnă “biserica dovleac”. Numele însă nu apare pe frontispiciul niciunei biserici. Pentru că Pumpkin Church este o stare. Din nefericire cam des întâlnită!



Dacă privim atenți la dovleac vedem că el crește atâta vreme cât are vrejul verde. Când acesta s-a uscat dovleacul rămâne în loc. Poate ploua cu găleata, poate fi vreme tropicală, poate fi pământul fertil și chiar împrăștiați nutrienți. Dovleacul nu mai crește deloc! Se încăpățânează să… rămână în loc. Apoi se întărește pe zi ce trece!


“Biserica dovleac” este aceea care a acumulat cândva ceva cunoștințe. A crescut un timp apoi a intrat în stagnare.  Pentru ea nou, primenire, prospețime, creștere continuă sunt deranjante. Nu acceptă nicio schimbare! De fapt nici nu caută refresh-ul. Filosofia ei de viață este: “e suficient să rămânem așa!” Apoi, orice înnoire a poate fi anatema.


“Pumpkin Church” nu e o biserică ce doarme. Dar e biserica unde nu se petrece nimic. Pentru că totul a devenit mecanic, automat. Știe întotdeauna ce “mișcare” (în loc!) urmează. Și, pe zi ce trece se osifică. Se betonează. În inimi. 


La “Pumpkin Church” lipsește apetitul pentru citit, pentru pregătirea predicii, pentru cântările noi. Lipsește teologia publică, ieșirea în stradă. Lipsește transpirația în slujire. Lipsește viziunea. Lipsește planul de atac pentru azi. Și mai ales pentru lupta de mâine.


În fapt “biserica dovleac” nu mai e vie! Există, dar cam de multișor a pierdut legătura cu rădăcina.


Știți ce-am constat de-a lungul vremii? Că dovlecii după ce nu mai au vrej și au rămas un timp în stagnare putrezesc! Deci mă tem: “Pumpkin Church” poate rata (cu brio) veșnicia!


Să evităm la maxim starea de dovleac! E simplu: rămânând permanent în legătură cu Rădăcina. Rămânând conectați cu Hristos! Și neuitând nicio clipă avertismentul Său din seara Cinei de taină: “despărțiți de Mine, nu puteți face nimic!”


Nicolae.Geantă

Northville, Michigan

vineri, 5 august 2022

Nicolae Geantă în USA

 Dacă Domnul îngăduie la sfârșitul acestei săptămâni voi ajunge în USA, la Chicago.
Prima săptămână voi fi în Chicago, la Bisericile Betania și Golgota.
Din 12 august voi fi în Michigan, arealul adiacent Detroit-ului.


joi, 4 august 2022

Triplu ucigaş - de Nicolae.Geantă

„Știm că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, pentru ucigătorii de oameni” (1 Timotei 1:9)

Nu numai ucigaşii care dau cu cuţitul, killerii care trag cu kalașnikovul sau ciopârțesc țeste cu toporul nu vor vedea faţa lui Dumnezeu! Ci şi toţi acei care se declară creştini dar trăiesc lumește. Creștinii duplicitari! Creştinul care nu trăieşte conform Scripturilor lui Dumnezeu este lumesc, firesc, carnal, nesfânt.

Creştinul lumesc este ca un ucigaş: ucide dragostea lui Dumnezeu, mărturia sa şi credinţa altor oameni. 
El îmbrăţişează pe Dumnezeul pregătit să-l sărute dar îi înfige cuţitul în spate! Nimic mai sfânt decât acum 2000 de ani când omul i-a bătut lui Dumnezeu piroane în palme!

Cum ne putem ucide și pe noi și pe Dumnezeu concomitent? Simplu: Dumnezeu e în noi!
Iubește! Altfel poți deveni ucigaș!

Nicolae.Geantă

miercuri, 3 august 2022

Adriana Stoicescu - Dumnezeu are ultimul cuvânt!

sursa foto facebook Adriana Stoicescu
Moartea nu poate fi decât copleşitoare, amintindu-ne doar de micimea noastră. Ce rămâne după noi? Un copil? O casă? Un copac? O slujbă memorabilă a unui preot dedicat şi convins? Rămânem doar ca o poză stingheră într-un colţ de cameră prăfuit? După un timp, poza dispare într-un sertar, aruncând uitarea peste chipul cândva plâns.

E imposibil să dispară totul după...

La ce bun atunci Sacrificiul? Dumnezeu Şi-a sacrificat Fiul pentru ceva, un Ceva în care noi să credem şi care transformă moartea într-un simplu pas spre Altceva. Nu poate fi doar un mare şi întunecat gol dincolo. Pentru că asta ar însemna că dincolo nu e El.

Şi o viaţă în care crezi în El, sfârşită într-un mare nimic... greu de crezut. Rămân după noi, sunt sigură, faptele bune. Se contabilizează undeva, ca şi iubirea pe care am dat-o necondiţionat. Rămâne lacrima oferită celui care ne-a făcut rău. Rămâne iertarea dată celui care ne-a chinuit sufletul. Rămâne mâna întinsă spre cel neajutorat, care nu poate oferi nimic în schimb. Rămâne vorba bună spusă unui criminal, când toată lumea ştie că nimic nu îl va putea schimba, dar Dumnezeu vrea să îi spună, prin tine, că îl iartă. Rămân felia de pâine şi paharul cu apă date celui înfometat şi însetat. Nu cred că ne aşteaptă marele gol negru dincolo. Cred că ne aşteaptă doar El. Şi asta îmi e suficient să merg mai departe, ascultând, din când în când, un Albinoni ce îmi aduce aminte că, totuşi, totul e trecător.

luni, 1 august 2022

Stejarii nu cresc în ghivece! - de Nicolae.Geantă

Soția mea a plantat niște meri în ghivece. Au răsărit destul de rapid, dar evoluția le e tare lentă. În ritmul acesta de dezvoltare nu voi apuca să mănânc niciodată din fructele lor. Oare de ce nu cresc? Pentru că au fost tare bine îngrijiți.


Gândiți-vă de exemplu la un stejar. Dacă-l plantezi într-un ghiveci NU va crește la fel de uriaș ca în pădure. Va rămâne un ikebana pitic chiar dacă tu nu îl tunzi! Pentru că, deși fiind stejar de soi, ghiveciul nu îi permite să-și dezvolte rădăcinile! Creșterea sa nu depinde de copac, ci de mediul în care trăiește!


Acum gândiți-vă la un creștin. Ori la o biserică. După ADN-ul moștenit ar trebui să se dezvolte, să crească, să expansioneze. Să domine totul în jur. Dar mediul în care habitează nu-i permite extinderea rădăcinilor.


Poate că ai un vis neîmplinit. O luptă necâștigată. O creștere lentă. Sau bați pasul pe loc. Nu renunța la vis! Nu te resemna. S-ar putea să fie mai măreț decât mediul în care trăiești! Caută mediul unde poți deveni uriaș! Și nu uita: stejarii nu cresc în ghivece! Ca să fie stejari trebuie replantați în pădure!


Mă gândeam astăzi că însuși Domnul Isus Hristos a trebuit într-o zi să iasă din Nazaret. Din „ghiveci”. „Pădurea” lui a fost Ierusalimul. Și de acolo a atras lumea întreagă!


Nicolae.Geantă