vineri, 19 noiembrie 2021

Nu riposta pentru fleacuri! - de Nicolae.Geantă

O bătrânică în călătoria sa cu autobuzul a avut ocazia să stea pe bancă lângă o tânără arogantă! Aceasta a lovit bătrâna de mai multe ori cu sacoșele fără să-și ceară scuze. Bătrânica a continuat să privească pe fereastră ca și cum nu i s-ar fi întâmplat nimic. Mirat, un bărbat a întrebat-o pe bătrânică de ce nu s-a lamentat, de ce nu a protestat când tânăra a lovit-o intenționat cu sacoșele. Bătrânica, cu ochi blânzi și voce dulce, a argumentat surprinzător: „Nu e necesar să fii nepoliticos sau să te cerți pentru ceva nesemnificativ. Oricum călătoria mea cu această fată este scurtă. Cobor la stația următoare”.

Nu știu cum (re)acționezi când cei din jur fac fapte iresponsabile. Poate că ades faci ca Hunter și Masha (cei doi câini ai mei) atunci când merg pe stradă: nici nu se sinchisesc de câinii care-i latră din curți. Sunt foarte nepăsători. Ei au libertate. Schelălăitori au lanțuri. Sau poate vrei să aplici legea talionului: „ochi pentru ochi, și dinte pentru dinte”. Să știe și ei cu cine au de-a face. Nici nepăsarea, nici violența nu fac bine. Ar trebui să înțelegi că viața e o călătorie scurtă. Nu riposta pentru fleacuri! Nu vei mai avea timp să-ți trăiești frumos visurile. Ba mai mult, fleacurile sunt trecătoare.

Regelui David i s-a confecționat un inel de aur pe care scria: „Și aceasta va trece!” Când era trist și-l privea se înveselea. Iar când era vesel și-l privea se umplea de tristețe!

Lucrurile vin și de duc. Omul rămâne. Fiți oameni! Doar oamenii pot fi mântuiți de Dumnezeu!

Nicolae.Geantă

la

3 comentarii:

  1. Liliana Ciobotaru19 noiembrie 2021 la 16:03

    Reacția bătrânicii a fost reacția unui OM liber,înțelept, puternic.. și societatea de aici nu ne vrea așa
    Totuși avem la Tatăl nostru ajutorul pentru transformarea noastră după chipul Lui.
    După reacția de aici a fiecăruia,va veni și răspunsul final..





    RăspundețiȘtergere
  2. Globetrotter20 noiembrie 2021 la 19:04

    Un polițist m-a amendat pentru o abatere mică. La urmă m-a întrebat dacă am comentarii de adăugat la prcesul verbal, eu am spus nu, dar soția s-a revoltat cu o mulțime de argumente, ca în final eu să spun din nou nu.
    M-a întrebat cum e posibil ca eu să-i las pe ei cu atâtea minusuri și deficiențe în pace în defavoarea mea. Simplu, amenda e aceeași, în timp ce eu mi-am propus să nu dau curs andrenalinei dacă nu se merită.
    Rezultatul a venit după mai multe zile, când m-a căutat polițistul speriat că-și pierde slujba și cerându-mi încă o dată elemente necesare pe care a omis să le scrie.
    Premiul surpriză a fost o frază din partea lui "Dumnezeu să vă binecuvânteze", asta spune multe !

    RăspundețiȘtergere