Rromii evanghelici pot fi oameni mai responsabili social - de Nicolae Geantă

Pe 8 aprilie e Ziua Internațională a Rromilor. În Europa din 9 milioane cel mai mare procent sunt mioritici. De-ai noștri. Și totuși, când e vorba despre rromi, televiziunile, și oamenii în general, prezintă numai bad-news. Numai partea goală a paharului. Numai micile găinări, interlopii sau tunurile fiscale. Infracționalitățile. Despre realizări, schimbări, proiecte îndrăznețe nu vociferează mai nimeni. Chiar n-o fi știind? Daniel Barbu spunea că în România, deși sunt peste un milion jumătate, creștinii protestanți sunt... invizibili. Adică nimeni nu ține cont de „pocăiți” când este vorba de luarea unei decizii naționale. Și are dreptate. Ei bine, pot să spun același lucru despre rromii evanghelici. Azi cca 1 din 7 rromi este creștin evanghelic. Om schimbat. Responsabil. Și totuși nebăgat în seamă. De aceea tragem un semnal de alarmă. Pozitiv evident...

Este o vreme de trezire spirituală între rromii din România. În ultimii ani vin cu miile la Hristos. Când aud Evanghelia n-o ignoră. Nu contestă existența lui Dumnezeu, nici moartea lui Hristos. Când se văd sub „scanner-ul” Domnului se cutremură. Dau autoritate Scripturii, predicatorului. Nu sunt teologi versați dar au burdufuri de lacrimi nesecate. Și cântări... Imnurile lor au revoluționat bisericile. Și de rromi, și de români...

Îngrijorător este faptul că deși au pătruns în România pe lângă mânăstiri (acolo unde se pretinde că se vestește Evanghelia lui Hristos), rromii au fost timp de cinci secole departe, foarte departe de Dumnezeu! Învățați cu viața de robie, fără drepturi, fără posesiuni, vitregiți din punct de vedere al locuinței, alimentației și unor venituri stabile, rromii au viețuit într-un mod aproape impropriu printre etniile europene: s-au adaptat la toate situațiile, au învățat tehnici de supraviețuire, s-au obișnuit cu stigmatizarea, cu marginalizarea. Iar atunci când au fost eliberați din sclavie, deși au avut șansa integrării, a schimbării, nu au știut să profite de ocazie.

Factorii politici, sociali sau economici le-au fost sute de ani restrictivi, prin urmare evoluția socio-profesională a rămas la nivel de ev mediu, iar comportamentul, interrelațiile cu cei din jur au fost tip arici: „s-au închis ori de câte ori li s-a oferit o apropiere” sau de rebeliune. Prin urmare, dezinteresul manifestat de ambele părți, și a etniei majoritate și a voinței proprii, au generat o comunitate care a creat probleme oriunde a fost prezentă: infracțiuni, ajutoare sociale, analfabetism, dezinteres total față de viața socială, înmulțire numerică rapidă. Cu toate planurile manageriale ale statului, ale Uniunii Europene sau ONG-urilor implicate în eradicarea stării degradante a etniei rrome, rezultatele au eșuat lamentabil.

Chiar dacă au fost împărțiți pe „caste” în interiorul etniei, rromii nu s-au putut unii împreună niciodată. Nu au avut o voce proprie. Pentru sute de ani prezența lor printre celelalte etnii conlocuitoare aproape că nu a contat. Au fost o masă de exploatat de către boieri, apoi una de manevră de către politicieni. Însă integrarea lor, școlarizarea lor, profesionalizarea lor pe diferite meserii care ar fi putut să le exercite nu s-a reușit, ca să nu spun încercat. Și totuși, ceea ce nu s-a realizat sute de ani cu ajutorul statului, cu fonduri europene sau cu opresiune, s-a rezolvat cu Scriptura, fapt ce demonstrează încă odată că Biblia poate transforma pe oricine. În zilele noastre, acolo unde a pătruns Evanghelia lui Hristos comunitățile de rromi s-au schimbat radical. Dovada schimbării nu o spune numărul mare de enoriași evanghelici, ci cei care au contact cu acestea, în special autoritățile locale. Mass media, organizațiile nonguvernamentale, școlile, primăriile locale, prefecturile, Guvernul chiar, acolo unde s-au intersectat cu rromii evanghelici au numai cuvinte de bine: rromii evanghelici au devenit oameni sociali responsabili.

De peste trei decenii Europa și România vor să integreze rromii în societate. Programele de ajutorare, fondurile, proiectele de dezvoltare sunt încă insuficiente. Mai mult la ele nu pot avea acces toți. La Evanghelie însă are acces oricine.

Primul pas în dezvoltarea lor este Evanghelia. Este raza de lumină care plantată într-un mediu nepromițător a început să iasă la suprafață. Aici opinăm cu Dinesh DꞌSouza susține că „oamenii religioși își dezvoltă un interes pentru viață, care , într-un anumit sens este nenatural. Ei au o speranță pentru viitor care s-ar putea să întreacă ceea ce este justificat prin modul în care funcționează lumea ” Religia creștină promovează principii ale moralității și dragostei, ale speranței, ale valorii umane, ale egalității de șanse etc, ceea ce determină un grup să fie mai unit, mai interesat de succes, de forțele necesare pentru a trece dincolo de limitele avute odinioară, mai empatic, mai integrat social. Schimbările produse în interiorul etniei rrome în ultimele trei decenii în România nu pot fi contestate. Mai mult: au devenit teme de analize și cercetări științifice. După ce au cunoscut beneficiile aduse de Evanghelie, de convertire, comunitățile rrome au început să treacă la răspândirea valorilor spirituale acolo unde lipsesc. În ultimii ani, din evanghelizați rromii au devenit evangheliști. Evanghelia este calea nu doar spre religie, spre iertarea păcatelor, ci și spre modernitate.

Al doilea pas ce trebuie făcut este școala. Rromii încă nu au acest apetit. Majoritatea au studii puține sau aproape deloc, dar și o „învățătură” cum că școala nu le poate fi folositoare. Pentru a deschide dorința de școala în sânul rromilor trebuie răbdare. Dar și multă muncă. Trebuie deschise after-school-uri cu voluntari. Inițial voluntari de altă etnie decât rromii. Apoi rromii pregătiți vor continua să-și educe comunitatea. Să le dea o direcție corectă. Să le imprime cultul muncii, al corectitudinii, al igienei, al valorii de sine dar și al sintagmei „se poate”. Educația crește calitatea vieții. Odată educați copiii văd viața prin altă prismă. Îi dă altă dimensiune. A apartenenței la societatea de care aparțin nu la marginalizare. Tinerii educați își pot schimba nu doar viața sau familia, ci și comunitatea. Pot aduce aport benefic economiei în general nu doar vieții sociale de grup. Cu cât un individ, o comunitate este mai needucat/ă, cu atât devine o povară din ce în ce mai greu de suportat de societate. Școlarizarea este de fapt arma de luptă împotriva pauperizării, a decadenței, a stigmatizării, a inserției economice. Analiza de față scoate în evidență că rromii evanghelici au început să frecventeze școala, să finalizeze studiile liceale și chiar universitare. În ultimii ani tot mai mulți tineri rromi evanghelici au absolvit facultăți și master din diferite domenii și ocupă posturi pe măsura pregătirii dobândite. Școlarizarea de asemeni este cea mai bună oportunitate de interacțiune cu membrii unor alte etnii, de crearea de legături solide și parteneriate cu acestea, sau de evanghelizare a lor.

În al treilea rând trebuie create oportunități pentru a dezvolta activități economice în rândul rromilor. Locuri de muncă. Fie în agricultură, fie în industrie mică, cu caracter specific. Rromii au nevoie de înființarea unor IMM-uri. Odată cu locurile de muncă vor crește veniturile populației, calitatea vieții, sănătatea, se va îmbunătății fondul imobiliar și posibilitatea copiilor de a merge la școală. Pe de altă parte veniturile devin oponentul infracționalității, al furtișagurilor, tâlhăriilor, speculei, excrocheriilor, stigmatizării. Comunitățile evanghelice de rromi au început să dezvolte activități care să creeze venituri (agricultură, legumicultură, viticultură, ateliere de tâmplărie, zidărie, colectarea de fructe de pădure, ciuperci, fier vechi sau plastic etc). Activitățile economice sunt de asemeni suport pentru lucrarea de misiune, ajutorarea săracilor, a bătrânilor, construcția de biserici, înființarea unor fundații, tipărirea de literatură creștină în limba etniei, logistică, asigurarea transportului de persoane de la distanțe mari la programele bisericii etc.

În al patrulea rând pentru comunitățile rrome trebuie înființate ONG-uri cu caracter specific. Organizații nonguvernamentale care să ajute rromii nu doar să iasă din viața periferică ci să și gestioneze fondurile europene și românești ce merg în direcția dezvoltării acestei comunități. ONG-uri transparente, și în niciun caz partide politice care virusate de corupție au deturnat fondurile destinate țiganilor, le-au gestionat prost și nu au reușit nici măcar parțial să rezolve intergarea în normalitate. Iar banii accesați de la Uniunea Europeană, Guvernul României sau alte fonduri, deșii sume uriașe, s-au scurs ca apa în nisip! Rromii trebuie să fie reprezentați pentru interesul lor.

În al cincilea rând rromii trebuie să fie ajutați să se implice în societate. Trebuie să își susțină proprii reprezentați în diferite foruri decizionale. Sunt o etnie mare. Și pot mai mult. Dar trebuie să renunțe la diftongul marginalizării, la „nu se poate”! Implicarea în societate se face nu numai în domeniul economic și social, ci și politic. Deoarece multe localități au procente mari de rromi, acestea ar trebui să dețină propriu lor reprezentant în administrația locală. Totuși pentru a atinge acest țel trebuie școlarizare, profesionalism și corectitudine. Dar și câștigarea încrederii celor din sânul comunitar.

Rromii evanghelici. Oameni morali. Oameni responsabili sociali. Oameni de încredere. Oameni educați. Și toate aceste schimbări aduse de creștinism. „Creștinismul ridică standardul chiar mai sus decât alte religii insistând că pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să fim perfecți. Nu buni doar, ci perfecți.  A fi bun nu este suficient! ”

E vremea secerișului între rromi. Al secerișului evanghelic. Trebuie investit mai mult în această etnie. Astăzi. Mâine nu se știe dacă secularismul, împietrirea, indiferența, apatia, obișnuința și alte piedici nu se strecoară și printre ei! Fierul trebuie bătut cât e cald. Numai așa se modelează...

Astăzi e Ziua Romilor. A tuturor! Dumnezeu să-i binecuvânteze! Cu inimi curate și vieți transformate!

dr. Nicolae Geantă