De ce n-avem un singur Paște? - de Nicolae.Geantă

Astăzi vorbeam cu un prieten din America. Printre altele el face și voluntariat pentru săraci. Cară tone de alimente de la ONG-uri la familiile sărace. În timpul discuției a ajuns la poarta unei astfel de Fundații. A fost oprit regulamentar de un gardian. De o femeie. După o mică conversație el i-a spus că vorbește cu un pastor din România. Femeia, care nu mă văzuse în viața ei, m-a privit prin telefon și fără să stea pe gânduri, nu doar că mi-a zâmbit și mi-a făcut cu mâna, dar a rostit magnific: „Happy Easter Sir!” Urarea m-a topit... E Vinerea Mare a Paștelui aproape pe tot globul. Se fac pregătiri pentru Sărbătoare Învierii. Cca 1,75 miliarde de din 2,0 miliarde cât numără adepții creștinismului au duminica aceasta Învierea. Și Paștele. Numai esticii europeni n-au sărbătoare!

Fenomenul neconcordanței Sărbătorii Paștelui între Est și Vest a creat un anumit „disconfort” pentru români în ultimele vreo două decenii. Fie că au fost plecați în diaspora unde au avut liber de Paștele Catolic și nu și de cel Ortodox, fie că nu au reușit să vină de Paștele lor acasă. Pentru cei cu rudele plecate în străinătate Paștele a devenit dublu: al lor și al nostru. 

Noi știm că Paștele Domnului e cea mai mare sărbătoare creștină. Totuși polemicile despre data sărbătorii au divizat creștinismul în două. Inițial în Biserica primară - când unii sărbătoreau duminică (ziua Învierii Domnului) iar alții vinerea (numit Paștele Crucii), odată cu evreii (14 Nisan/Aprilie cădea întotdeauna vineri). Uniformizarea s-a făcut în anul 325 odată cu Conciliul dela Niceea: toată creștinătatea sărbătorește Învierea duminica. Un timp toată Biserica a sărbătorit aceeași zi. Chiar și după Marea Schismă din 1054, când s-a despărțit între catolici și ortodocși. Stabilirea datei sărbătorii ținea cont de echinocțiul de primăvară și luna plină. Deoarece calendarul pierdea anual 11minute față de cel astronomic, în anul 1582 Papa Grigorie al XIII-lea restabilește calendarul (sub numele de calendarul gregorian), așa că din 1583 catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele separat! Considerată erezie trecerea la acest calendar nou, Biserica Ortodoxă a refuzat calcului gregorian până în 1924 când l-a acceptat. Dar nu și... religios. Deci a rămas cu Paștele pe vechiul calendar iulian! Adică sărbătorește Paștele odată cu Bisericile ce au rămas pe stil vechi (rusă, sârbă).

Neconcordanța Sărbătorii nu e prezentă numai la români, care sunt vreo 5 milioane prin Diaspora și au alt Paște decât cei de acasă (ori invers). Ci și la finlandezii sau estonienii ortodocși. Care paradoxal sărbătoresc Paștele odată cu... catolicii! În stil gregorian

În ultimii ani se ridică din ce în ce mai multe voci care cer ca Paștele să fie sărbătorit o singură dată. Mai ales în Europa. Dar capii Bisericii Catolice (care e de 4 ori numeric mai mare decât cea Ortodoxă) nu acceptă trecerea sărbătorii la calendarul iulian, iar capii ortodocși nu vor nici dânșii în capul locului aiminteri. 

Conform tradiției iudaice Paștele în care a fost jertfit Isus Hristos a fost 14 Nisan (prima lună a anului, corespondentul lui Aprilie). Prin urmare cred că Paștele ar trebui sărbătorit de creștinii din toată lumea în cea mai apropiată duminică de 14 aprilie. Protestanții nu emit astfel de pretenții (deși numeric, global sunt triplu decât ortodocșii!).

Nu știm cine, nici ce, ar putea determina unificarea marii sărbători. Și nici când. Dar știm că zilele acestea unii vor mânca ouă roșii și cozonaci iar ceilalți nu vor putea să le răspundă fericiți când vor fi salutați cu „Happy Easter!”

Învierea Domnului e Sărbătoare în cinstea lui Isus Hristos. A Fiului lui Dumnezeu care a venit să ne unească. Pe toți sub același Tată. Tată care Își serbează Fiul într-o singură zi! Atunci de ce avem două?

Nicolae.Geantă