joi, 28 mai 2020

Adio, dar rămân cu voi! – de Nicolae.Geantă


Dacă Domnul, după ce a apărut mai multe zile printre ucenici după Înviere, ar fi dispărut așa deodată am fi crezut (poate) într-un Hristos pământesc. Dar Înălțarea Lui l-a făcut un Hristos Ceresc! Asta e dovada că misiunea Sa a fost direct de la Tatăl, îndeplinită 100%. Hristos nu poate fi depășit, spunea Ernest Renan. Nici egalat, zic eu. E unic.

Ucenicii nu știau că Înălțarea este ultima lor întâlnire cu Mântuitorul. De-aceea au rămas cu ochii pironiți spre Cer când toți îngerii și serafimii erau pregătiți să-L salute pe Mesia că s-a întors victorios! Înălțarea pentru pământ e „la Revedere!” dar pentru Cer este „Bine-ai venit acasă!”


Înălțarea lui Isus n-a fost o despărțire amară. Cu regrete. Ci una dulce, a speranței. Drept urmare ucenicii au coborât muntele bucuroși. Și-au rămas răspândind bucurie! După ce cunoști Înălțarea o iei razna prin lume, dornic să povestești obsesiile Cerului.  

„Mă voi sui la Tatăl Meu și la Tatăl vostru”. Asta e dovada că familia lui Isus e în Cer și pe pământ. La fel și a noastră. Vă închipuiți că suntem rude cu îngerii?

 „Vă voi trimite un Mângîietor!”. La Înălțarea Sa Hristos ne-a spus: „Adio, dar rămân cu voi!” După ce a urcat Isus a coborât Duhul Sfânt! După Înălțare nu vom rămâne niciodată singuri. Dumnezeu e cu noi. Și în noi. Vrem să facem ce au făcut ucenicii după Înălțarea Domnului: să ne lăsăm călăuziți de Duhul Sfânt. Să stăm la dispoziția Lui...

La Înălțare pe Isus L-au văzut puțini. Numai apostolii. Dar la Revenire „orice ochi îl va vedea”. Cu lacrimii. Unii de bucurie. Alții de regrete...

Hristos s-a înălțat cu chip de om, asigurându-ne că și noi ne vom înălța la fel! Pentru cineva care este martor la manifestarea măreției lui Dumnezeu nu este absurd secretul Înălțării!

Chiar așa, tu ești pregătit de Înălțare?

Nicolae.Geantă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu