O, frate drag, nu simți cum ninge-afară?
E frig în lume. Totul a-nghețat.
Ce inimi calde-aveam odinioară...
Ce râvnă pentru plug și semănat!
Acum e totul alb. E-o feerie.
Așa îmi pare câmpul din bârlog.
Dar sub zăpadă, nu-i nimic în glie...
Iar eu sunt tot mai orb și mai olog!
Ce-o să ne facem, oare, când Stăpânul
Va reveni să caute vreun rod?
O, frate drag... Noi n-am arat niciunul.
Și plugul zace ruginit în glod...
Dar hai să tragem brazda împreună.
Răsare soarele din nou. Ce Har!
De-om semăna acum, în vreme bună,
Vom strânge și noi roade în hambar...
O, frate drag, ne cheamă Domnul! Iată,
Ogorul este gata; ne așteaptă...
mihaela,
21 februarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu