joi, 9 ianuarie 2020

Aripile - de Virgil Carianopol


„Nu-mi pune aripi!” – am strigat
spre îngerul ce mă ținea,
când îmi vâra aripi cu sila
și-n umeri mi le îndesa. 
Nu vreau!
Dar el, cu o răbdare
pe care numai îngerii o au,
nu mă lăsa, 
deși din ele,
spuneam că nu știu cum să dau… 

„N-auzi? – strigam.
Tocmai cu mine?
Nu fi așa ne-ndurător!
Nu le strica, le pui zadarnic.
Eu niciodată n-am să zbor!”

„Eşti surd?”, 
l-am zguduit lovindu-l.
Dar el tot mai aprins lucra.
Ştia că voi avea nevoie,
știa c-odată voi zbura!…

Virgil Carianopol

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu