Dacă nu ar fi Dumnezeu pe pământ… - de Nicolae.Geantă

Zilele trecute, un profesor șugubăț, mai mult nihilist decât agnostic, mi-a trimis în batjocură un mic text din Pater Noster de Jacques Prevert:

„Tatăl nostru care ești în ceruri, rămâi acolo.

Iar noi vom rămâne pe pământ,

care e câteodată așa de plăcut...”

I-am răspuns retoric: „Câteodată e pământul plăcut? Și în rest? Fără Dumnezeu suntem nimic. Venim de nicăieri și ne ducem nicăieri. Ca și câinele meu Hunter! Nu vreau să parafrazez aici pe Petru Țuțea să nu se înțeleagă greșit! Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu rămâne acolo. Că El nu e deist. Că eu nu sunt singur! Nici pe pământ și nici în Cer! Iar dacă pământul ar fi frumos totdeauna nu aș mai visa la cer!”

Interesantă rugăciunea lui Prevert. Dar dacă nu ar fi Dumnezeu pe pământ…

Apropos, v-ați imaginat vreodată cum ar fi un Pământ fără prezența zilnică a lui Hristos? Cine ar produce pacea, mângâierea, bunul simț, modestia? Cine ar vindeca boli, inimi, conștiințe? Cine ar șterge păcate? Cine ar mântui planeta? Și cine ar judeca… nedreptatea? Cine ar...

Un pământ fără Dumnezeu ar fi haos. Pustiu și gol (ca înainte de Geneza). În ciuda miliardelor de oameni, mașini și clădiri. Ar fi un continuu deșert fără dragoste.  Căci, vorba lui Marin Preda: unde dragoste nu e, nimic nu e…

Desigur, Pământul poate fi frumos uneori… Și totuși, cu toate splendorile sale prefer să-l las Martorilor lui Iehova, vorba lui Vladimir Pustan. Oricum într-o zi va arde, va trece, cu tot ce e pe el. Inclusiv cu acele clipe plăcute… Abia atunci unii vor realiza cât de important e Cerul! Pământul poate fi frumos, da... Dar numai la pachet cu Cerul!

Îmi place (mult) ce scria Ionatan Piroșca în „Ferestrele împărăției” (2006):

„Dumnezeu e Marele Scriitor

de îngeri personali.

Ei sunt gândurile Lui rostite şi drepte

ca brazii ciopliți de Adam și Eva,

care scriau „te iubesc” peste tot

ca acum o piedică în calea uitării

până și despre cum e să mori

iar asta are o mare importanță”

Nu pot concepe un pământ fără prezența Lui Dumnezeu! Atunci, vă spun drept, nu am avea ocazia să ne transformăm în îngeri! Am uitat să îi spun prietenului meu nihilist cee ace scris odată Cioran: „În fiecare om există germeni de Dumnezeu. Dar dacă nu îi lasă să încolțească, germenii se transformă în otravă!”. Acum înțelegeți de ce printre noi întâlnim monștrii? Pentru că Dumnezeu nu e prezent…

Zicea Pascal odată unui ateu: „Dacă nu există Dumnezeu, eu care am crezut nu pierd nimic. Dar dacă există...” Și completez eu: „Ghici cine e pierdut?”

Nicolae.Geantă