Păcatul verde. Invidia. Al doilea păcat... – de Nicolae.Geantă

Shakespeare îl numește „păcatul verde”. Nu că ar fi ecologic dar te transformă în cameleon. Te face semafor. Bacon spune că e „păcatul care nu se duce niciodată în vacanță!” Un filosof grec a zis că este „rugina care corodează omul”. Eu l-am numit „al doilea păcat”. Pentru că după ce a păcătuit Eva în Rai, l-a săvârșit fiul ei în afara Edenului. Invidia. Păcatul care te transformă în șarpe ce înghite licuricii, așa cum am mai scris. Pentru că nu suportă ca ei să strălucească mai tare ca tine...

Invidia e un sentiment egoist. Dar nu egoist că pentru a face ceva pentru tine, ci pentru a-i distruge pe ceilalți din jur. Vorba pastorului Cristi Barbosu: „Îmi place ce ai, dar nu îmi place că e al tău!”. E o dambla luciferică. Satan din invidie a căzut din Cer!

Biblic, invidia e prezentă imediat după părăsirea Edenului. Imediat după minciuna adamică. Apare imediat după ce faci un bine. Cain l-a ucis pe Abel pentru că a adus o jertfă mai plăcută. Of Doamne, de câte ori nu am trăit și noi în pielea lui Cain! Da, suntem și Abel dar și Cain... Bisericesc invidia e întâlnită imediat după ce Barnaba a vândut un ogor. Binele lui i-a înverzit pe Anania și Safira. Și ce să facem, să nu mai facem bine? Să facem, chiar dacă unii vor avea probleme cu fierea...

Efectele invidiei sunt distrugătoare. Într-o zi Maria și Aaron au devenint invidioși pe Moise. Au declanșat rebeliune. Invidia divizează echipe. Din cauza ochilor răi lucrarea stagnează! Bisericile se împart. Relațiile din jur se fac zale. În loc de lanț. Lucrarea lui Dumnezeu pierde! De fapt îl mânie din temelii pe Tata din Ceruri! Invidia distruge sănătatea. Maria s-a umplut de lepră. Invidia te face necurat! Din verde devii negru. Culoarea preferată a Satanei. Apoi invidia rupe podul cu Dumnezeu, stopează rugăciunea. Aaron a venit la Moise și i-a strigat: „Roagă-te tu pentru noi! IHWH nu ne mai ascultă!”

Din cauza invidiei Iosif a ajuns în groapa Dotanului, apoi în beciurile domnești ale lui Faraon. David a fost fugărit prin pustia Iudeii. Daniel a ajuns într-o groapa cu lei. Ieremia într-una cu mocirlă. Și Hristos Domnul a ajuns răstignit pe o cruce! Dar după aceea? Urmează înălțarea!

Nu fiți invidioși! Nu vă luptați pentru scaunele din față! Mai ales dacă nu aveți chemare! Veți pierde Cerul cu siguranță. Nu trebuie să fumăm sau să curvin să fim dați afară din Eden. Ci doar să ne-nverzim de invidie. Nu abandonați lupta chiar dacă alții din invidie vă aruncă în gropi! De acolo Domnul vă face eroi! Să aveți fața luminoasă ca Moise! Plină de bunătate! Fiți licurici! Altfel, în jur nu va mai fi lumină...

PS: Chiar așa, mai cunoașteți pe cineva mai invidiat ca Isus? De ce oare?

Nicolae.Geantă

www.cireșarii.ro