vineri, 5 aprilie 2019

Lecția copacului - de Nicolae.Geantă

Ieri, după mult timp am fost în pădure. Pentru mine, român veritabil, codru îmi e frate. Dar și altar. Printre copacii tăcuți îl aud mai deslușit pe Dumnezeu.

Mă opresc lângă un fag uriaș. Secular. Stă agățat exact în vârful versantului. Spre stânga și dreapta sunt prăpastii adânci. Fagul nu se teme. Pentru că are rădăcinile înfipte adânc. Cele dela suprafață se revarsă încolăcite ca sute de anaconda, apoi se duc în pântecul pământului. Ca niște tubinguri lungi de sondă.

Îl privesc curios. E maiestuos. A rezistat la ploi, la zăpezi, la furtuni. La gravitație. La ger. Am învățat de la fagul acesta că prăpăstiile nu contează. Pentru el nimic pământesc nu e obstacol. Din nicio parte. Și nici atât din sus. Unde e cale liberă.

Cine e înrădăcinat bine în Hristos nu poate fii în pericol. Gravitația păcatului nu îl doboară. Prăpastia ispitei nu îl amețește. Furtunile durerii nu îl înconvoaie. El le biruie drept în față. Apoi, se ridică în sus. Crește spre lumină.



Am privit și la copacii de pe pantă. Nici unul n-a crescut perpendicular pe ea. Rar, foarte rar, am văzut câte-un copac cocoșat. Dar vârfurile lui tot în sus se ridică. Fenomenul se numește geritropie. Copacii cresc drept oricât ar fii panta de înclinată. Ei se ridică spre lumină. Ca și ei, noi creștem drept în sus dacă privim spre Dumnezeu.

Iarna, chiar dacă îi cad frunzele la pământ, fagul trăiește mai departe prin muguri. Iar primăvara viitoare aceștia plesnesc umplând ramurile de frunze. Să nu uitați că trebuie să lăsați viață după dumneavoastră!

Am mai găsit sub fag și o mulțime de jir. De sămânță. Și-am învățat că  dintr-o sămânță crește un alt fag. Dar din mai multe semințe crește o pădure. Da, un singur fag poate da naștere la o pădure. Un singur creștin trebuie și se naște o biserică!

Înfigeți-vă adânc rădăcinile în Hristos. Apoi creșteți, înalțăți-vă spre Ceruri. În sus nu sunt niciodată opreliști! Spre Cer e totdeauna cale liberă. Pentru oricine... Pe tine, cine te oprește?

PS: Lângă fagul cu pricina am făcut o mică filmare, explicând cele de mai sus. Dar cu un topor în mână. (În pădure te duci cu topoare!) Câțiva dintre cei ce au văzut filmulețul mi-a scris: “Am crezut că doreați să tăiați copacul!”. Nici prin cap nu mi-a trecut. Dar am învățat că oricât de adânci rădăcini ai avea, oricât de robust și semeț ai fii, există totdeauna o secure pregătită să te doboare la pământ.


Nicolae.Geantă

Dortmund 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu