Pe orbita slujirii mele (ca evanghelist) am întâlnit vara biserici cu tabieturi
nedigerabile. Nu e vorba aici de programe searbăde, închinare lălăită sau
predici cu efect de somnifer. Ci de atitudinea față de Casa Domnului. Am
întâlnit pe unii care nu se mai strâng duminica seara pentru că frații "se
duc la ștrand, la picnic, la sala de sport, sau dacă timpul e nefavorabil se
adună în grupuri mici la părtășie".
De parcă sâmbăta ar fi blestem că
înghițim grilul sau să ne cotonogim un picior la fotbal.
Alții mi-au spus că dimineața
nu fac program, căci ”frații frânți de muncă singura zi când se pot odihni mai mult e duminica". E drept,
somnul e mai dulce în ziua de odihnă. Dar dacă te culci sâmbăta la opt seara,
duminica nu mai ești rupt de oboseală pentru biserică. Iar în Ziua Domnului la
biserică nu mai slujește... lacătul!
Altcineva mi-a zis că-n timpul săptămânii "nu se strâng
decât puțini, că în străinătate frații sunt istoviți de muncă!". De parcă
frații din țară care fac betoane, prășesc, strâng fânul ori îngrijesc de
animale n-ar fi ocupați sau istoviți după o zi de corvoadă agricolă.
Uneori duminica frații noștri sunt pe câmp la strâns fân, la cultivat cereale sau vând roșii la șosea. Alții nu fac program dimineața deoarece bântuie târgurile unde vând produse agricole, costume, parfumuri, cratițe sau mașini! Vorba unuia care a fost cu mine la o Conferință la Budapesta: „Nicule, jumătate conferință, jumătate afaceri”. Cinci zile a făcut fifty-fifty. Și în ziua plecării și-a pierdut portofelul cu toți banii și toate actele!
Dar ce m-a
șocat cel mai tare e că o biserică (din țară) mi-a făcut o invitație dar... "numai dimineața", deoarece "duminică seara nu e program, frații
au concedii și sunt plecați în vacanță, la munte, la mare"! Că vorba domnului Băsescu:
"Iarna nu-i ca vara!".
Apropos, unde-o fi pentru ei Dumnezeu vara?
*pentru articolul scris în 2015 fă click A I C I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu