Mai iartă-mi Isuse - de Traian Dorz

Mai cheamă-mi, Isuse, al meu duh zdrobit,

să verse şiroaie de lacrimi

şi spală-l, Isuse, de tot ce-a trăit

prin negura nopţii de patimi;

mai dă-mi pocăinţă în sufletul meu,

dă-mi har şi credinţă deplină,

smerenie sfântă mai dă-mi Tu mereu,

să umblu pe căi de lumină…

Mai iartă-mi, Isuse, tot cât Ţi-am greşit,

că nu este om fără vină

şi-nvăluie-mi dulce tot duhul zdrobit

şi-n pacea iertării-l alină.

Mai dă-mi o speranţă în sufletul meu

şi-mbracă-mă-n haina-nnoirii,

şi ia-mă cu Tine, Isuse, la greu,

să scap de ispitele firii.

Mai lasă-mi, Isuse, suspinul trudit,

plecat în genunchi să Te cheme,

mai iartă-mi, Isuse, piciorul greşit

şi-ndreaptă-i umblarea prin vreme.

Mai dă-mi o lumină în sufletul meu

din sfânta şi dreapta credinţă,

uneşte-mă veşnic, Isus-Dumnezeu,

cu Marea şi Sfânta-Ţi Fiinţă.

Traian Dorz