vineri, 23 decembrie 2016

Aur, smirnă şi lămâie - de Vladimir Pustan

Așa a zis Aby, fiica lui George la serbarea copiilor de la Londra. Asta au adus magii lui Isus. Aur mai puțin că ne trebuie să ne luăm jucării, smirnă ceva mai multă iar lămâie cât cuprinde.

Din cauza lămâilor a pierit bucuria de lângă staul. Sfinții stau cu gura pungă ca Sinan Pașa la Călugăreni după ce a dat cu dinții de pod. Degeaba strigă îngerii din cer ”Bucurați-vă” pentru că lămâia de păcat nu ne lasă.

Îndârjiți și aspri când e vorba de păcatul altuia, cu un vag parfum de smirnă peste păcatul propriu.
Unde e Hristos nu e lămâie. O zi pierdută e ziua în care n-ai râs. Și ce dacă nu e porc pe masă, bani pe card, glicemie scăzută, o mână întinsă cineva să te înțeleagă?
Ți-a mai rămas dansul lui Zorba când bârnele o iau la vale.

Crăciun fericit, prieteni! Bucurați-vă că mai e puțin, copilul a crescut mare, umblă pe cai înaripați, cu oștile pregătite. E Domn și Stăpân și vine în curând. Zdrobiți lămâile zilei sub picioarele zdrelite ale urmării lui Hristos și sărbătoriți.

E singura cale de a scăpa de frica de camioanele ce nu mai vor să umble pe șosele.
Călugării franciscani se salutau cu ”Hristos să Se nască în inima ta”. Asta vă doresc și eu…


V l a d i m i r _ P u s t a n

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu