Crucile - de Zorica Latcu

Înspre tărâmul celălalt,

E loc închis cu gard înalt;

Dar am văzut, printre uluci,

Atâtea cruci, atâtea cruci...

Părea tot locul țintirim,

Păzit cu zbor de Heruvim,

Cu cruci de piatră, albe, mari,

Cu cruci de brad și de stejar.

Și cruci de-argint și de oțel

Cerneau lumină peste el,

Iar cruci de aur și de fier

Sclipeau ca semnele pe cer.

Atâtea cruci mi s-au părut

Că toate una s-au făcut.

O cruce mare strălucea,

Sub greul ei un Om zăcea.