Nu-i loc mai sfânt - Traian Dorz:

Nu-i loc mai sfânt decât acela, unde-i Hristos şi unde-s ai Săi

Acolo-i Duhul Sfânt puterea, acolo-i dragostea văpăi.

Cuvântul Sfânt acolo-i soare, credinţa-i umblet fericit,

Iar părtăşia simţitoare, i-avântul cel mai strălucit.

Nu-s stări mai sfinte ca acelea, de pe Taborul luminos,

Când e Hristos în toţi ce cântă, când toți ce cântă-s în Hristos

Când de Hristos e plin Cuvântul, şi-n rugăciune-i plin de El.

Atunci, afară şi-nlăuntru, Hristos străluce-n orice fel.

Nu-i ceas mai sfânt decât acela, în care-s fraţii adunaţi.

Şi inimi lângă inimi una, în duh se roagă-ngenuncheaţi.

Când rugăciunea lor se-nalţă, scăldată-n lacrimi prin Hristos,

Îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri. Pământu-i sus, iar cerul jos.

Nu-i har mai sfânt decât acela, să fii cu Domnul şi ai Săi,

În rugăciune şi-n cântare, şi-n lacrimi lângă fraţii tăi.

Oriunde-s ei, fă tot şi du-te. Oricâți sunt ei, fă tot şi stai.

Oricum sunt ei, fă tot şi-i caută. Căci unde-s ei, e-un colţ de rai.