Rugăciunea...

În orele noastre de durere și tulburare, ne trezim conduși în rugăciune la fel de natural ca o corabie condusă de valuri spre mal.

În momentul în care vine furtuna este înțelept să ne îndreptăm spre portul cerului ce adăpostește "refugiu rugăciunii" cu toate pânzele sus.

Rugăciunile scurte sunt îndestulătoare... Nu lungimea, ci puterea lor este de dorit... Nevoia te învață mai bine exprimarea concisă. 

Vorbăria în rugăciune este ca pleava în grâu...

Uneori îl chemăm pe Dumnezeu în ultimul moment, dar mâna Lui ușoară corectează întârzierea noastră prin acțiune imediată.

* spicuiri din  revista "Un devoțional în fiecare zi" a Bisericii Rugul Aprins din Toflea,

 nr. 2, august 2013