Un singur cuvânt - de Nicolae Geantă.

"Doamne, zi un singur cuvânt", strigă disperat ofițerul roman al cărui rob se zbătea pe patul de moarte.  "Și robul meu va fi tămăduit". Chiar în ceasul acesta.

Un singur cuvânt: vindecare. Și cancerul, paralizia, medicii, aparatele, tehnica, medicamentele, rămân fără logică. Depășite. Leproșii nu vor mai purta clopoței de avertizare. Carnea lor va fi ca de copil mic.

Un singur cuvânt: iertare. Și munții de ură sunt măcinați, devin făină spulberată de vânt. Iar vântul clemenței nu-și depune sedimentele nicăieri. Nicio piatră nu va mai atinge nicio Marie Magdalena.

Un singur cuvânt: eliberare. Și orice lanț se desface în zerouri căzând pe pământul însetat. Aripile ce odinioară fuseseră placate cu plumb încep din nou să fâlfâie, printre îngeri. Atunci nimeni nu mai e tâlhar.

Un singur cuvânt: nou. Inimile bat altfel deși rămân aceleași. Mintea gândește în alți parametrii. Viața îmbracă straie cu miros de Lenor. Totul e plin de suc, totul e verde. Chiar și bătrânul Nicodim.

Un singur cuvânt: crede. Și munții îngrijorărilor sunt zvârliți în mare. Bobul de muștar devine falnic cedru al încrederii. Gravitația păcatului își găsește nașul. Aisbergul încercărilor se topește în focul nădejdii. Femeia canaaneancă nu va mai aduna firimituri.

Un singur cuvânt: iubește. Și nimeni nu mai are pe nimeni vrăjmaș. Tancurile devin pluguri. Ori Ipaduri. Soțul e una cu soția. Bogatul e siamez cu cel sărac. Războiul fraticid devine party. Nici Iude nu vor mai fi.

Un singur cuvânt: înviere. Și moartea va scăpa din ghearele reci iubiții lui Dumnezeu. Lazării nu vor fi înghițiți de pântecul nesătul al mormintelor.

Un singur cuvânt: cruce. Și răul e biruit. Are gura astupată. E lăsat fără energie. Ba chiar dizolvat. Ești învins diavole!

Un singur cuvânt: cer. Adică Rai. Adică acasă...

Care dumnezeu poate cu un singur cuvânt să exprime totul? Să schimbe totul? Dar Isus... Hristosul...  De El să ascultați!

nkG