Arhanghelii, au
un statut superior faţă de îngerii obişnuiţi. Termenul este folosit doar de
două ori în Biblie: 1Tesaloniceni 4:16 şi Iuda 9. Doar arhanghelului Mihail îi
este menţionat numele. Numele Mihail înseamnă “Cine este ca Dumnezeu?” sau
“Cine seamănă cu El?”. Despre el aflăm că îşi are proprii săi îngeri
(Apocalipsa 12:7), că este prinţul poporului Israel (Daniel 10:13,21; 12:1) şi
că misiunea lui specială este legată de ocrotirea şi prosperitatea poporului
Israel. El conduce armatele cereşti de îngeri în lupta împotriva lui Satan şi a
îngerilor răi (Apocalipsa 12:7) şi anunţă revenirea lui Hristos (1Tesaloniceni
4:16-18).Gabriel nu este prezentat explicit în Biblie ca fiind
arhanghel, nu se spune nici câţi arhangheli sunt.
(Cartea apocrifă a lui Enoh (20:1-7) enumeră şase îngeri
puternici: Uriel, Rafael, Raquel, Mihail, Zariel şi Gabriel, o altă variantă îl
adaugă şi pe Remiel ca al şaptelea).
Heruvimii, sunt menţionaţi în Genesa 3:24; 2Regi 19:15;
Ezechiel 10:1-22; 28:14-16. S-a sugerat că “heruvim” înseamnă “a acoperi” sau
“a păzi”. Un heruvim păzea intrarea în Eden (Genesa 3:24). Doi heruvimi erau
aşezaţi deasupra chivotului în cort şi în templu (Exod 25:19; 1Regi 6:23-28).
Nişte heruvimi au fost de asemenea lucraţi în ţesătura perdelei dinăuntrul
cortului (Exod 26:1,31) şi au fost sculptaţi pe uşile templului (1Regi
6:32,35), sunt descrişi ca sprijinind tronul lui Dumnezeu (Psalmi 18:10; 80:1;
99:1). Putem trage concluzia că ei sunt în general păzitori; s-ar putea ca
Satan să fi fost unul dintre heruvimi înainte de cădere (Ezechiel 28:14-16).
Serafimii, sunt
menţionaţi pe nume o singură dată numai în Isaia 6:2,6, unde se închină
înaintea lui Dumnezeu. Se pare că ei sunt preocupaţi mai mult de sfinţenie şi
de închinare, decât de justiţie şi de putere. Ei conduc cerul în închinarea înaintea lui Dumnezeu şi îi
purifică pe slujitorii lui Dumnezeu pentru a face o slujbă care să fie bine
primită.
Făpturile vii din
Apocalipsa (6:1 şi urm.; 15:7) se închină înaintea lui Dumnezeu şi conduc
judecăţile Lui. Aceste făpturi sunt martore la închinarea celor o sută
patruzeci şi patru de mii (Apocalipsa 14:3) şi îndeplinesc lucrări în jurul
tronului lui Dumnezeu.
Străjerii. În
Daniel 4:13 este menţionat un străjer sfânt, aici substantivul este folosit la
singular, iar în versetul 17 se foloseşte pluralul “străjeri”. Probabil că
aceştia sunt îngeri trimişi de Dumnezeu ca să supravegheze. Această acţiune de
supraveghere este sugerată chiar de numele lor. Ei sunt angajaţi de asemenea să
aducă un mesaj din partea lui Dumnezeu.
Fiii lui Dumnezeu.
Expresia “fiii lui Dumnezeu” este folosită în Iov 1:6; 2:1 şi 38:7 pentru a
face referire la îngeri, inclusiv la Satan. Ei sunt fii ai lui Dumnezeu în
sensul că au fost creaţi de Dumnezeu. Unii susţin că fiii lui Dumnezeu care
sunt menţionaţi în Genesa 6:2 sunt îngeri care au trăit cu femei. S-ar putea
totuşi ca acolo să fie o referire la linia descendenţilor lui Set, dar nu
există dovezi suficiente pentru a demonstra o teorie sau alta folosind acest
pasaj ca sursă de informaţii.
Îngerul Domnului. În
Vechiul Testament sunt numeroase referiri la acest “înger al Domnului” (Genesa
16:7-14; 22:11,14-15; 24:7,40; 32:24-30; 48:15,16; Exod 3:2; 14:19; 23:20-23;
32:34-33:17; Judecători 2:1,4; 5:23; 6:11-24; 13:3 etc.)
Problema ce se iveşte este că uneori acest înger este
reprezentat ca fiind una cu Dumnezeu (Genesa 31:11 şi 13 “Eu sunt Dumnezeul lui
Betel” şi Exod 3:2,6 “Eu sunt Dumnezeul tatălui tău”), iar alteori se face
distincţie clară între el şi Dumnezeu (Genesa 16:11, unde îngerul îi spune lui
Agar “Domnul a auzit mâhnirea ta” şi Exod 23:20, unde Domnul îi spune poporului
Israel: “Iată, Eu trimit un înger înaintea ta”).
Există trei interpretări principale în legătură cu
“îngerul Domnului”: (1) el este doar un înger cu o însărcinare specială; (2) el
este Dumnezeu Însuşi vizibil temporar sub o formă asemănătoare cu cea a omului;
(3) el este Logosul, a Doua Persoană a trinităţii într-o vizită temporară
preîncarnată. Millard Erickson afirmă că nici una dintre aceste trei
interpretări nu este pe deplin satisfăcătoare, dar totuşi înclină spre varianta
a doua în care îngerul Domnului ar fi Dumnezeu Însuşi vizibil temporar.[1]
Charles C. Ryrie spune că îngerul Domnului este o hristofanie, o apariţie a lui
Hristos, înainte de întrupare, şi argumentează că apariţia îngerului Domnului
încetează după întruparea lui Hristos.[2]
Deşi există puţine informaţii categorice şi clare privind
organizarea îngerilor, se înţelege totuşi că atât îngerii vrednici cât şi cei
căzuţi au o structură organizatorică. Apostolul Pavel enumeră în Coloseni 1:16
“scaune de domnii, dregătorii, domnii şi stăpâniri”, iar în Efeseni 6:12 “căpetenii,
domnii, stăpânitori ai întunericului acestui veac, duhuri ale răutăţii din
locurile cereşti”. Henry C. Tiessen spune că “scaunele de domnii” se referă
probabil la îngerii al căror loc este în prezenţa nemijlocită a lui Dumnezeu şi
sunt învestiţi cu puteri regale pe care le exercită sub autoritatea lui
Dumnezeu; “dregătoriile” se referă la domnitori peste anumite popoare sau
naţiuni. Astfel, despre Mihail ni se spune că este prinţul lui Israel (Daniel
10:21; 12:1); citim de asemenea despre prinţul Persiei şi despre prinţul
Greciei (Daniel 10:20); “stăpânirile”s-ar putea să fie autorităţi subordonate,
slujind sub unul dintre celelalte ranguri.[3]
[1]
Millard J. Erickson, op. cit., vol.1, p. 486.
[2]
Charles C. Ryrie, op. cit., p. 116.
[3]
Henry C. Thiessen, op. cit., p. 161.
Imaginea din stanga (cu podul) au avut-o bunicii ca tablou in sufragerie peste dormeza pe care dormeam ca copii, cand ii vizitam...Mi-a marcat copilaria! :)
RăspundețiȘtergere